Volodimir Zelenski este disperat că pierde puterea și vrea ca Rusia să îi recunoască legitimitatea pentru a putea rămâne președinte, potrivit unei narațiuni false promovate de pro-ruși din Occident și amplificate de presa pro-Kremlin.
ȘTIRE: Jurnalistul irlandez Chey Bowes l-a criticat pe liderul ucrainean Volodimir Zelenski pe pagina sa de X pentru cererea adresată Rusiei de a-l recunoaște drept președinte legitim. „Zelenski încearcă cu disperare să scape de statutul de președinte al cărui mandat a expirat”, a indicat Bowes.
El a scris că Volodimir Zelenski, aflat în panică, îndeamnă Moscova să-și revizuiască poziția privind nelegitimitatea sa. Jurnalistul l-a numit, de asemenea, pe Zelenski „un clovn fără coroană”. Anterior, ziarul german Junge Welt a scris că cererile președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, adresate Rusiei de a-i recunoaște legitimitatea și de a nu-l considera „un președinte cu mandat expirat” indică disperarea politicianului.
De asemenea, jurnaliștii au remarcat că, dacă Rusia l-ar „legitima” acum pe Zelenski printr-o întâlnire „la nivel înalt”, acest lucru i-ar oferi posibilitatea să evite organizarea alegerilor în Ucraina și să rămână la putere „pe termen nelimitat”.
NARAȚIUNI: 1. Volodimir Zelenski este un președinte nelegitim, cu mandat expirat. 2. Ucraina refuză organizarea alegerilor pentru a-l menține pe Zelenski la putere. 3. Cererea adresată Rusiei de recunoaștere a legitimității indică disperarea politică a Kievului. 4. Conducerea de la Kiev folosește războiul ca pretext pentru a bloca schimbarea puterii.
OBIECTIVE: Subminarea legitimității conducerii politice a Ucrainei; justificarea refuzului Rusiei de a negocia încetarea focului; transferarea responsabilității pentru prelungirea războiului asupra Kievului; inducerea ideii că Ucraina funcționează în afara normelor legale.
Realitate: Puterea de la Kiev este legală și legitimă, iar imposibilitatea organizării alegerilor este o consecință directă a agresiunii militare ruse
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Textul publicat de Gazeta.ru și preluat de mai multe publicații pro-Kremlin se bazează pe două surse: postarea pe rețeaua X a fostului corespondent Russia Today, Chey Bowes, și un articol de opinie apărut în ziarul de extrema stânga, cu orientare marxistă asumată, Junge Welt. Niciuna dintre surse nu sunt voci credibile în spațiul public occidental.
Afirmațiile citate din Junge Welt nu pot fi considerate reprezentative pentru presa germană, deoarece publicația are o orientare ideologică de extremă stângă, marginală în peisajul mediatic și este cunoscută pentru poziții constant critice față de NATO și UE. Mai mult, Junge Welt este frecvent citată de presa rusă tocmai pentru a crea aparența unui punct de vedere occidental critic la adresa Kievului. Interpretările ziarului privind „disperarea” lui Volodimir Zelenski sau presupusa dorință de a rămâne la putere „pe termen nelimitat” ignoră contextul constituțional al Ucrainei, aflată sub lege marțială din cauza agresiunii ruse.
Nu există dovezi că Volodimir Zelenski ar fi cerut direct Rusiei recunoașterea propriei legitimități. Narațiunea este construită prin reinterpretarea unor postări și articole de presă. Solicitările indirecte ale lui Volodimir Zelenski ca Federația Rusă să nu-i mai conteste legitimitatea nu reprezintă o încercare de conservare a puterii, ci o reacție directă la strategia constantă a Moscovei de a bloca orice discuție reală despre încetarea focului. În mod repetat, Rusia a condiționat oprirea focului de problema unei pretinse „nelegitimități” a conducerii ucrainene, schimbând narațiunea exact în momentele în care apare posibilitatea unui acord. Acest mecanism a fost folosit sistematic timp de peste doi ani pentru a amâna soluționarea pașnică a conflictului.
Zelenski urmărește să clarifice din start că Ucraina dispune de o autoritate constituțională, capabilă să negocieze încetarea focului, inclusiv în relația cu SUA. Demersul are rolul de a demonstra disponibilitatea Kievului pentru o soluție diplomatică și de a expune refuzul deliberat al Rusiei de a opri ostilitățile. De asemenea, Volodimir Zelenski nu are nevoie de recunoaștere sau legitimare din partea Federației Ruse, cu atât mai puțin din partea lui Vladimir Putin, aflat la putere de peste 25 de ani prin mandate succesive și artificii constituționale, inclusiv rotația formală Putin–Medvedev, în timp ce Ucraina a cunoscut alternanță reală la putere, cu patru președinți diferiți aleși prin scrutine competitive în aceeași perioadă.
Afirmația potrivit căreia Ucraina ar refuza alegerile din motive politice ignoră realitatea militară. Alegerile nu au fost organizate în 2024 deoarece Ucraina se află sub lege marțială ca urmare a invaziei Federației Ruse. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri în timpul unui război, tocmai pentru a preveni vidul de putere și colapsul instituțional. Diverse state democratice au procedat la fel în contexte de conflict major. Marea Britanie nu a organizat alegeri în perioada în care era bombardată constant de Germania nazistă, pentru a menține funcționalitatea statului.
Rusia oricând poate pune capăt acestei situații prin oprirea invaziei și a bombardamentelor, condiție care ar permite organizarea unor alegeri libere și sigure. Dincolo de cadrul juridic, organizarea alegerilor este imposibilă și din perspectivă tehnică. Aproape un milion de militari ucraineni se află pe linia frontului, în condiții de luptă activă, ceea ce face imposibilă participarea lor la un proces electoral sigur. Nu pot fi organizate secții de votare în tranșee sau în zone aflate sub bombardamente constante, iar retragerea temporară a personalului militar pentru vot ar afecta direct capacitatea de apărare a statului.
În același timp, milioane de cetățeni ucraineni sunt dispersați în zeci de state, după ce au fugit din calea războiului. O parte semnificativă dintre aceștia se află într-un statut juridic incert, fără documente sau cu acte expirate, iar ambasadele și consulatele Ucrainei nu pot asigura evidența electorală completă a tuturor refugiaților. În aceste condiții, nu pot fi garantate principiile de bază ale unui scrutin democratic: universalitatea votului, egalitatea de șanse, securitatea procesului și transparența rezultatelor.
Prin promovarea insistentă a cererii de organizare a alegerilor în plin război, propaganda rusă urmărește impunerea unui proces electoral care nu ar putea fi, sub nicio formă, tehnic și democratic legitim. Scopul este crearea unei situații în care orice rezultat ar putea fi ulterior contestat, inclusiv legitimitatea unei eventuale noi conduceri alese în condiții improprii. Acest mecanism indică intenția Federației Ruse de a evita încetarea conflictului, recurgând la pretexte artificiale și la citarea selectivă a unor surse externe marginale, ideologic favorabile Moscovei, pentru a justifica continuarea războiului.
CONTEXT: Chey Bowes este un jurnalist irlandez cunoscut pentru poziția sa pro-rusă și anti-occidentală. El a fost corespondent al televiziunii guvernamentale rusești Russia Today. În 2023 acesta declara că nazismul din Ucraina va fi recunoscut oficial de statele europene. Bowes a afirmat de mai multe ori că între 2014 și 2022 a avut loc un război civil în Ucraina și că NATO urmărește distrugerea Rusiei. În mai 2025, Chay Bowes a fost reținut de polițiștii români de frontieră, pe aeroportul „Henri Coandă”, când încerca să intre în țară. Redactorul-șef RT, Margarita Simonian, a scris pe X că acesta venise în România cu intenția de a relata despre alegerile prezidențiale și a acuzat autoritățile de la București că au transformat țara într-un „teren de testare a autoritarismului”. Utilizarea opiniilor sale de către propaganda rusă urmărește să creeze impresia că există un consens occidental împotriva politicilor guvernelor din Vest, când în realitate Bowes reprezintă o poziție marginală în jurnalismul britanic.
Verifică sursele:
