Conservatoarea Keiko Fujimori a fost declarată oficial câștigătoarea alegerilor prezidențiale din Peru de către autoritatea electorală a țării, după săptămâni de proteste, acuzații de fraudă și reverificarea buletinelor de vot contestate într-o cursă extrem de strânsă. „Vom identifica toate bunele practici, inițiativele și proiectele care au dat rezultate, astfel încât acestea să poată continua”, a declarat Fujimori la sediul partidului său, alături de colaboratori, adăugând că „astăzi începe o nouă eră pentru Peru – o eră a responsabilității, dialogului și rezultatelor, menită să redea încrederea în instituțiile noastre”.
Diferenţă de doar 50.000 de voturi
Fujimori a obținut 50,135% din voturile exprimate în turul al doilea al scrutinului din 7 iunie, adjudecându-și cea mai înaltă funcție în stat la cea de-a patra candidatură la președinție. Ea l-a devansat la limită pe deputatul de stânga Roberto Sanchez, care a obținut 49,865% din voturi, diferența fiind de aproximativ 50.000 de voturi dintr-un total de 18 milioane. Diferența foarte mică de voturi reprezintă o răsturnare de situație față de alegerile din 2021, când Fujimori a pierdut la limită în fața fostului președinte de stânga Pedro Castillo, fiind învinsă cu aproximativ 45.000 de voturi. Castillo a fost ulterior demis și încarcerat în 2022, după ce a încercat să dizolve Congresul.
Sanchez este considerat pe scară largă moștenitorul politic al lui Castillo și a declarat că nu va recunoaște guvernul condus de Fujimori, după ce a susținut, fără a prezenta dovezi, că alegerile au fost fraudate. Sprijinit în principal de alegătorii din regiunile rurale ale Peru, Sanchez a condus inițial numărătoarea voturilor și a câștigat la limită voturile exprimate în interiorul țării. El a organizat manifestații de contestare a rezultatului și a depus o plângere la Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului, contestând validitatea alegerilor. Fujimori a fost susținută puternic de alegătorii din regiunea capitalei Lima și a obținut un avans semnificativ în voturile exprimate de peruanii din străinătate, ceea ce i-a asigurat victoria. Scrutinul extrem de strâns și îndelungat a evidențiat polarizarea profundă și instabilitatea politică din Peru, care au dus la înlăturarea mai multor președinți în ultimul deceniu.
Liderii conservatori o felicită pe Fujimori
Când va prelua mandatul, pe 28 iulie, Fujimori va deveni al zecelea președinte al Peru din 2016 încoace. Ea îi va succeda președintelui interimar Jose Balcazar, care a preluat funcția în februarie, după o serie de demiteri ale unor președinți acuzați de corupție sau abuz de putere. Victoria lui Fujimori confirmă orientarea tot mai pronunțată spre dreapta în America Latină. Mai mulți lideri conservatori din regiune, printre care președintele Argentinei Javier Milei, politicianul chilian Jose Antonio Kast și președintele statului El Salvador, Nayib Bukele, au felicitat-o deja pe președinta aleasă. Și secretarul de stat al SUA Marco Rubio a felicitat-o pe Fujimori, afirmând că administrația președintelui Donald Trump dorește să aprofundeze cooperarea cu Peru în domeniile securității, investițiilor și comerțului.
Cine este Keiko Fujimori
Keiko Fujimori, în vârstă de 51 de ani, este fiica fostului președinte Alberto Fujimori, care a condus Peru cu mână de fier între 1990 și 2000 și căruia i se atribuie înfrângerea insurgenței maoiste și stoparea hiperinflației. Totuși, familia Fujimori rămâne una dintre cele mai controversate din Peru. Alberto Fujimori a executat 16 ani de închisoare pentru încălcări ale drepturilor omului, iar Keiko Fujimori a fost ani la rând cercetată pentru presupuse nereguli privind finanțarea campaniilor electorale, acuzații care au fost retrase anul trecut. Ea a fost încarcerată de mai multe ori între 2018 și 2020 în cadrul anchetei, petrecând aproape un an și jumătate în detenție. Ea va avea acum misiunea dificilă de a uni o țară profund divizată și de a colabora cu un Congres fragmentat, cunoscut pentru tendința de a demite președinți.
Peru se confruntă, de asemenea, cu un decalaj economic major între capitala Lima și regiunile rurale, unde protestele violente și confruntările cu forțele de ordine au provocat moartea a peste 60 de persoane după înlăturarea lui Pedro Castillo de la putere. Aceste regiuni reprezintă și principalul bastion electoral al lui Sanchez, iar partidul său "Împreună pentru Peru", deține al doilea cel mai mare grup parlamentar din Congres, în timp ce partidul lui Fujimori are cel mai mare număr de mandate.
