Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, repetă că sistemul, care include facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv şi e utilizat numai în scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU.
România, precizează ministerul său de externe, sprijină consecvent eforturile OSCE de a soluţiona conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.
Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, avertizase, deja, că orice agresiune a Rusiei contra vecinei sale va costa scump și va fi urmată de consecințe politice și economice.
Incidentul survine la două săptămâni după noile ciocniri sângeroase dintre trupele azere și cele armene, care au alimentat temerile privind reizbucnirea războiului dintre cele două republici ex-sovietice din sudul Caucazului.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a promis sprijin pentru forțele ucrainene, dar a exclus orice intervenție militară directă a Statelor Unite.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a repetat că nu vrea să se întâlnească nici în viitor cu Krasnoselski.
Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.
Șeful serviciului de informații al armatei ucrainene, Kirilo Budanov, declarase, anterior, că peste 90 de mii de militari ruși sunt masați la frontiera comună și estimase că aceștia ar putea ataca Ucraina anul viitor, la sfârșitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.
La începutul săptămânii, purtătorul de cuvânt al Gazprom, Serghei Kuprianov, a spus că termenul de plată, 22 noiembrie, a fost depăşit, iar Gazprom a notificat Republica Moldova că în decurs de 48 de ore va fi sistată livrarea.
Încă de la inaugurarea mandatului său, la începutul acestui an, președintele american Joe Biden nu s-a sfiit să califice drept autocrații regimurile de la Moscova și Beijing.
Notificarea vine la scurt timp după ce ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a fost la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov.
Radev crede că sancţiunile occidentale împotriva Moscovei nu dau rezultate şi că Uniunea Europeană ar trebui să restabilească dialogul cu Rusia.
Actuala președintă, Salome Zurabișvili, a declarat că nu-l va grația pe antecesorul său, condamnat pentru abuz de putere, într-un dosar pe care Saakașvili îl califică drept fabricat politic.
Ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe ambasadorul Bulgariei la Kiev, după ce președintele în exercițiu Rumen Radev, marele favorit al scrutinului, a declarat într-o dezbatere electorală că peninsula ucraineană Crimeea e parte a Rusiei, care a anexat-o în 2014.
Incidentele survin după ce regimul autoritar de la Minsk anunțase că migranții blocați în frig, prin pădurile de la frontieră, sunt relocați într-un așa-numit centru logistic.
Cu medierea Rusiei, părțile au încheiat un nou armistițiu, dar comunitatea internațională se teme de reizbucnirea războiului dintre cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, și-a reiterat convingerea că aliatul și protectorul regimului autoritar de la Minsk, președintele rus Vladimir Putin, încurajează fluxul de migrație ilegală alimentat de belaruși.
Această prezență contravine statutului de neutralitate stipulat în Constituție, iar retragerea armatei ruse este o prioritate a politicii noastre externe - a declarat, la Moscova, şeful diplomaţiei de la Chişnău, Nicu Popescu.
Cel puțin 12 militari armeni ar fi fost făcuți prizonieri, 15 ar fi căzut în luptă, iar azerii ar fi suferit, la rândul lor, pierderi însemnate.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat că a solicitat imperativ Georgiei, încă de pe 10 noiembrie, să-i asigure lui Saakașvili securitatea în închisoare și să-i administreze tratamentele medicale adecvate.
Premierul armean, Nikol Pașinian și președintele azer, Ilham Aliev, s-au declarat, recent, dispuși să poarte discuții pentru normalizarea relațiilor bilaterale, iar Turcia le-a cerut armenilor să se concilieze cu azerii înainte de a-și regla raporturile cu Ankara, dar situația din teren a rămas explozivă.
Președintele autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, îi acuză pe responsabilii politici de la Varșovia că au inventat un fals dosar al migrației, ca să-și rezolve problemele interne și tensiunile cu partenerii europeni.
Minskul afirmă că ia în calcul blocarea funcţionării gazoductului Yamal-Europa, care traversează Belarusul şi alimentează cu gaz rusesc Polonia şi Germania.
Minskul instrumentalizează ființe umane pentru a destabiliza frontiera exterioară a Uniunii Europene – constată, într-o declarație comună, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Estonia, Irlanda și Norvegia.
Gazoductul permite gigantului energetic rusesc Gazprom să livreze în Europa mari cantităţi de gaze extrase din peninsula Yamal, din Arctica, iar Belarusul încasează sume importante fiindcă permite tranzitul hidrocarburilor.
Șeful diplomației americane, Antony Blinken, a mărturisit că e neliniștit de perspectiva ca Rusia să facă o eroare la fel de gravă ca aceea din 2014, când a anexat peninsula Crimeea.
El spune că aceştia sunt utilizaţi ca scuturi umane, pentru a destabiliza situaţia din ţara lui şi din întreaga Uniune Europeană.
El s-a plâns, prin intermediul avocaţilor săi, că a fost maltratat de gardieni.
Kremlinul afirmase că negocierile Rusiei cu Republica Moldova sunt strict comerciale şi negase orice agendă politică ascunsă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre ale Uniunii să ia în calcul noi sancțiuni contra Minskului.
Premierul Irakli Garibașvili a scandalizat opinia publică după ce a declarat că Saakașvili are dreptul să se sinucidă.
Imagini video, distribuite de media belaruse, arată sute de migranți, echipați de iarnă și cărând rucsacuri, cum mărșăluiesc spre graniță, escortați de bărbați în uniformă care, foarte probabil, fac parte din trupele regimului.
Donează
