Republica Moldova este, alături de Țările Baltice, singurul stat din spațiul post-sovietic în care schimbarea puterii politice a avut loc în urma unor alegeri și nu prin alte metode mai puțin democratice. Dar ce rol, în acest context, a avut de jucat oligarhia de la Chișinău și cum a amenințat și amenință încă democrația moldovenească?
UE pregătește fraudarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova invocând pericolul unei așa-zise interferențe a Rusiei în procesele politice de la Chișinău, potrivit unei narațiuni false preluate de presa din Republica Moldova (inclusiv cea din regiunea separatistă Transnistria) și din Rusia.
Premierul Orban se confruntă cu cel mai puternic adversar din 15 ani de guvernare
Partidele din actuala coaliție de guvernare ar obține, împreună, aproximativ la fel de multe voturi ca formațiunea extremistă.
Chega, extrema dreaptă portugheză s-a plasat pe locul al doilea la alegerile de pe 18 mai.
Alegerile prezidențiale din Polonia au intrat în al doilea tur, dar distanța dintre primii doi candidați a fost foarte mică. În primul tur de scrutin, care a avut loc duminica trecută, liberalul Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și candidatul Coaliției Civice pro-europene (KO), l-a devansat la limită pe Karol Nawrocki, un istoric conservator susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Trzaskowski a obținut 31,36% din voturi, față de 29,54% Nawrocki. Cei doi se vor înfrunta în turul doi, programat pe 1 iunie. Însă ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de optimism prudent pentru centriștii polonezi, aflați în mare dificultate în acest scrutin electoral, a scos la iveală o realitate mult mai elocventă: apariția unei drepte radicale care nu mai există doar la periferia peisajului politic. O extremă dreaptă organizată, vizibilă și din ce în ce mai normalizată.
Rezultatele parțiale, după parlamentarele de duminică, plasează Partidul Socialist, condus de premierul Edi Rama, pe primul loc cu peste 50 de procente.
Liderul conservator nu a obținut suficiente voturi în Bundestag pentru a deveni cancelar
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a schimbat votul canadienilor care-i preferau pe conservatori înainte de alegeri
Parlamentul de la Chișinău a votat un proiect de hotărâre care stabilește că scrutinul legislativ va avea loc în toamnă.
USAID și beneficiarii săi au fost ținta unui val de dezinformări, inclusiv în România. În Germania, extrema dreaptă și-a făcut campanie electorală apelând la blonde cu ochi albaștri create de programe AI.
Germania a fost afectată de un şir de atacuri înaintea alegerilor parlamentare la care extrema dreaptă poate obţine un scor istoric.
Conservatorul Friedrich Merz este creditat în sondaje ca viitor cancelar
Analiştii spun că dezbaterea nu va avea efecte printre alegători.
Prezenţa scăzută la urne este considerată un blam pentru popularitatea guvernului kosovar
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că s-ar putea întâmpla anul acesta, dacă luptele se încheie și țării lui i se oferă garanții de securitate, pentru a-i descuraja pe ruși pe să reia ostilitățile.
Cooperarea cu extremiștii de dreapta era considerată de neconceput în politica germană.
E tot mai probabil ca ei să guverneze împreună.
Marea favorită a alegerilor anticipate din februarie e opoziția conservatoare, CDU-CSU, urmată de de extrema dreaptă, AfD.
Frauda electorală și corupția clasei politice au fost probleme cu care s-a confruntat democrația românească de dinainte de comunism. Veridica vă arată cum au fost acestea ilustrate de caricaturiștii vremii.
Urmează constituirea grupurilor parlamentare.
Cu complicitatea NATO, Klaus Iohannis a instaurat dictatura şi va declanşa un război pe teritoriul României, potrivit deputatului suveranist Daniel Ghiţă.
---copie-image.webp)
Pe străzile orașelor din Georgia se dă o luptă între oameni și guvernarea Visului Georgian. Miza: traiectoria europeană a Georgiei versus revenirea în orbita Rusiei.
BEC a respins cererile de anulare a alegerilor parlamentare pe motiv de tardivitate.
Narațiuni identice sau similare cu cele ale propagandei rusești au fost promovate și în România în actuala campanie electorală. Ele nu au apărut doar în discursul extremei drepte, care și le-a asumat de mai mulți ani, ci şi în cele ale unor politicieni care, oficial, susțin apartenența României la structurile euro-atlantice.
În România nu există niciun partid anti-UE și anti-NATO și nici de extremă dreaptă, susţine Ion Cristoiu, cunoscut promotor al narațiunilor de sorginte rusească.
Partidele pro-europene de dreapta din România au fost votate masiv în Moldova, în timp ce diaspora i-a preferat pe suveraniști. Experții cred că suveraniștii au fost respinși pentru că sunt ostili Ucrainei.
Alegerile parlamentare din România au fost urmărite cu atenție și în Republica Moldova, care s-a plasat pe locul cinci după numărul de cetățeni români care au votat la scrutinul din 1 decembrie – peste 81 de mii de alegători. Spre desosebire de statele din Vestul Europei, unde diaspora a votat masiv partidele suveraniste, în Republica Moldova a fost preferat USR, urmat de PNL.
Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.
