Donează
La începutul lui octombrie, Rusia a anunțat că se retrage din Tratatul pentru Interzicerea Totală a Experiențelor Nucleare (CTBT). Moscova a explicat că actul său este o replică la faptul că Statele Unite, care au semnat Tratatul, nu l-au și ratificat (de notat însă că Statele Unite nu au mai făcut teste nucleare de treizeci de ani). Actul Moscovei este însă în mod evident legat de războiul din Ucraina și este menit să amintească, încă o dată, că Rusia deține un arsenal nuclear. Încă de la debutul războiului din Ucraina, diverși oficiali ruși, în frunte cu președintele Vladimir Putin, au amintit de acest arsenal și au sugerat – sau chiar au spus-o explicit – că îl pot folosi. În același timp însă, una din campaniile majore de narațiuni false ale Rusiei a atribuit Ucrainei intenția de a provoca un incident nuclear. Narațiunile au mers de la acuzații că Ucraina încearcă să obțină un arsenal nuclear la afirmații că ar încerca să detoneze o bombă radiologică sau să provoace un accident nuclear la una din centralele ucrainene ocupate de armata rusă. Veridica a urmărit evoluția narațiunilor privind pericolul nuclear așa cum au fost promovate în presa afiliată Kremlinului – care vizează inclusiv public din Ucraina – cât și în România, Republica Moldova și Bulgaria.
Narațiuni ale presei ruse: Ucraina – o amenințare nucleară la adresa Rusiei
Presa guvernamentală rusă și oficialii de rang înalt de la Moscova au susținut, încă din primele zile ale invaziei la scară largă, că Ucraina reprezintă o amenințare nucleară la adresa Rusiei. În primăvara anului trecut, presa pro-Kremlin scria că Rusia a atacat o serie de orașe ucrainene pentru a împiedica Kievul să producă arme nucleare. A fost justificarea oferită publicului rus pentru asaltul (eșuat) asupra orașului Harkov, capturarea centralei nucleare la Zaporoje și ocuparea centralei dezafectate de la Cernobîl, unde în 1986 a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie. Narațiunile cu privire la armele nucleare, alături de cele privind pericolul „expansiunii” NATO și „nazismul” ucrainean a fost, de asemenea, folosită pentru a justifica războiul în ansamblul său, nu doar operațiuni specifice. În februarie 2022, de pildă, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia nu poate să nu reacționeze la pericolul nuclear din partea Ucrainei.
După lansarea invaziei la scară largă, presa rusă a mai scris și despre intenția Kievului de a achiziționa arme nucleare sau de a produce o bombă radiologică.
În toamna anului 2022, presa rusă convingea opinia publică că Ucraina ar putea folosi o bombă „murdară”, care conține material radiologic. În același timp, Kievul era acuzat de bombardarea centralei nucleare de la Zaporojie pentru a provoca un dezastru nuclear la comanda SUA. În primăvara anului 2023 presa rusă a scris că Ucraina blochează crearea unei zone de protecție la centrala nucleară Zaporojie pentru a provoca un accident nuclear. Kievul este acuzat că nu vrea să colaboreze cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) pentru că este condus de lideri teroriști.
Pe de altă parte, solicitările Kievului față de Occident de a livra mai mult armament erau catalogate drept un factor care ar putea cauza un război nuclear mondial. În acest context, deciziile luate la Moscova, inclusiv privind mobilizarea parțială, au fost prezentate drept un pas necesar pentru prevenirea unui dezastru nuclear și salvarea omenirii de o iminentă catastrofă globală.
Denunțarea unui așa-zis pericol nuclear ucrainean nu a împiedicat Moscova să amenințe ea însăși, prin diferite canale – comentatori, jurnaliști, politicieni, oficiali de rang înalt – cu propriul său arsenal nuclear. Obiectivul acestor amenințări a fost să semene panică pe teritoriul Ucrainei și să submineze sprijinul Occidentului pentru forțele armate ucrainene. Putin sau alte oficialități de la Moscova au făcut multiple referiri la arsenalul nuclear al Rusiei, au vorbit despre folosirea acestuia, dacă va fi necesar, pentru apărarea teritoriului rus. În decembrie 2022 vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus că Rusia ar putea declanșa un război nuclear dacă va pierde războiul din Ucraina. El i-a avertizat pe miniștrii apărării din statele NATO să țină cont de acest lucru când discută despre furnizarea de arme către Ucraina.
(Marin Gherman, Suceava/Cernăuți)
România: susținerea Ucrainei va duce la război nuclear
La mijlocul lui septembrie 2023, într-un discurs rostit în faţa Adunării Generale a ONU, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se întreba retoric dacă „Are vreun sens să reducem armele nucleare când Rusia transformă în arme centralele nucleare?", făcând referire la ocuparea de către Rusia a centralei nucleare Zaporojie, pe care „a bombardat-o, a ocupat-o şi acum îi şantajează pe alţii cu scurgeri de radiaţii." Declaraţiile lui Zelenski au fost, ulterior, răstălmăcite de propaganda (pro)rusească şi folosite pentru a readuce în prim plan naraţiunea conform căreia Ucraina încearcă să obțină arme nucleare şi lucrează pentru realizarea unei „bombe murdare", pentru a da vina pe Rusia pentru detonarea sa ulterioară.
Principala teză promovată în România – atât în unele publicații online cât și pe rețele de socializare – a fost aceea că dacă războiul se va prelungi și dacă Ucraina va fi în continuare sprijinită, Rusia va reacționa recurgând la armamentul său nuclear. Obiectivul a fost, așadar, provocarea fricii și subminarea, în acest fel, a sprijinului pentru Ucraina. Ulterior, pe măsură ce războiul s-a prelungit și cei cu poziții pro-rusești/anti-ucrainene au devenit tot mai vocali, în România au apărut și narațiunile potrivit cărora Ucraina nu doar că poate provoca un război nuclear prin simplul fapt că nu se predă, ci chiar caută să cauzeze un astfel de incident (la centrala Zaporojie) pentru a atrage în război de partea sa NATO.
Teama de radiații chiar a generat o mică panică în România și o creștere a cererilor de pastile de iod. A fost însă doar o situație temporară. Ministerul Sănătății de la București a decis, în 2022, ca răspuns la cererea sporită, să achiziționeze zeci de milioane de pastile de iod pe care să le ofere gratuit populației. La un an de la declanșarea campaniei aceasta s-a dovedit a fi însă un fiasco, doar 3% dintre pastile ajungând la populație. Procentul mic de persoane care și-au achiziționat pastile de iod sugerează că impactul narațiunilor privind pericolul nuclear generat de războiul din Ucraina nu a fost chiar așa de mare. Narațiunile false pe această temă țin de o campanie mai amplă, în care intră și narațiunile privind persecutarea etnicilor români în Ucraina, canalul Bîstroe, refugiații „bogați” și „nerecunoscători”, „actorașul” Zelenski etc. Toate, conjugate, au contribuit la o deteriorare a imaginii Ucrainei și slăbirea susținerii unei părți din populație pentru ucraineni, chiar dacă politicile oficiale ale României, de sprijinire a Ucrainei, au rămas neschimbate.
(Cezar Manu, București)
Republica Moldova: acuzații că Ucraina invocă pericolul nuclear pentru a obține arme și evocarea catastrofei traumatizante de la Cernobîl
Narațiunile privind pericolul nuclear au ajuns la publicul din Republica Moldova atât direct din presa rusă, care încă este consumată chiar dacă s-au luat măsuri pentru reducerea ponderii sale, cât și prin publicații și articole destinate publicului moldovenesc. Accentul a căzut aici pe faptul că Ucraina ar invoca pericolul nuclear pentru a obține arme și a genera presiuni asupra Rusiei care, în cele din urmă să fie forțată de comunitatea internațională să se retragă din unele regiuni pentru a nu provoca o catastrofă.
Zelenski sperie Europa cu o catastrofă nucleară, cerșind noi tancuri și avioane, a scris presa de propagandă rusă, comentând situaţia de la centrala atomică din Zaporojie. Într-un editorial tradus pentru publicul din Republica Moldova, Sputnik a afirmat că mass-media ucrainene și mașina mediatică occidentală care sprijină Kievul au provocat isterii în jurul centralei nucleare din Zaporojie, că această situație este o copie exactă a evenimentelor când Kievul a aruncat în aer barajul de la Kahovka. La fel ca și în cazul aruncării în aer a hidrocentralei, dacă va avea loc un accident major la Centrala atomoelectrică Zaporojie, partea ucraineană, sub pretextul contaminării radioactive, va putea cere retragerea trupelor rusești şi introducerea acolo a unui contingent internațional de menținere a păcii.
Sputnik scrie și că Ucraina pregătește o provocare la o centrală nefuncțională, menţionând în acest context vizita comandantului Forțelor Armate ale Ucrainei, Valerii Zalujnîi, la centrala nucleară de la Rivne, unde s-a interesat de sistemele de protecție a reactoarelor și cât de larg s-ar putea răspândi contaminarea cu material radioactiv, iar Occidentul, care a aţâţat războiul din Ucraina, ar putea împinge Kievul către un nou Cernobîl.
Trimiterea la Cernobîl nu este întâmplătoare, dată fiind trauma cauzată în fosta URSS de accidentul de la această centrală și persistența sa în mentalul colectiv. Republica Moldova nu face excepție, cu atât mai mult cu cât peste 3500 de moldoveni au fost implicați direct în eforturile de lichidare a consecințelor dezastrului.
(Mariana Vasilache, Chișinău)
Bulgaria: amenințarea nucleară influențează fluxurile de refugiați
În Bulgaria, discuția referitoare la posibila amenințare nucleară sau criza energetică a fost cumva atenuată. Dezinformarea pro-rusă, venită atât din partea instituțiilor media care susțin Kremlinul sau a politicienilor care promovează versiunea Moscovei privind scopul și desfășurarea conflictului, a contribuit la promovarea narațiunii potrivit căreia implicarea Bulgariei în război de partea Ucrainei va produce efecte negative ireversible pentru economia locală. De exemplu, această narațiune a fost îndeosebi răspândită atunci când Cabinetul pro-european al lui Kiril Petkov din 2021-2022 a fost înlăturat iar președintele Rumen Radev a instalat un guvern interimar. La început, guvernul anunța că criza energetică iminentă va putea fi rezolvată doar prin semnarea unui nou acord cu Gazprom privind livrarea de gaze naturale (Bulgaria și-a anulat contractul cu gigantul rus în aprilie 2022).
În 2023, creșterea asistenței militare oferită de Bulgaria Ucrainei a devenit ținta criticilor forțelor pro-moscovite.
Liderii partidului pro-rus de stânga, Partidul Socialist Bulgar (un aliat tradițional al Moscovei în calitate de succesor al Partidului Comunist) și partidul de extremă dreaptă Renașterea au criticat în termeni duri decizia guvernului din iunie de a vinde Ucrainei reactoarele sovietice de la centrala nucleară din Belene, un proiect aflat în dezvoltare încă din 1981 însă rămas neterminat. Ambele partide au considerat decizia o încercare a de a compromite resursele energetice ale Bulgariei, contribuind totodată la prelungirea războiului.
Detaliile tehnice referitoare la reactoare și la termenii contractului, care a fost definitivat la scurt timp după vizita lui Zelenski la Sofia pe 12 iulie, încă nu au fost făcute publice.
Amenințările din interiorul Ucrainei rareori au fost mediatizate în presa și rețelele sociale din Bulgaria. Totuși, amenințarea unui posibil război nuclear în Ucraina ca urmare a invadării de către Rusia a influențat fluxul de refugiați sosiți în Bulgaria. În 2022, din primăvară și până în octombrie, au existat mai multe informări, potrivit cărora majoritatea refugiaților ucraineni din zona de nord a litoralului bulgăresc, din Varna și din împrejurimi, sosesc din regiunea Zaporojie, fugind din calea unui posibil dezastru nuclear la centrala nucleară Zaporojie după ce această regiune a fost capturată de ruși pe 3 martie 2022.
(Svetoslav Todorov, Sofia)
REALITATE: Ucraina a renunțat de 30 de ani la armele nucleare, ar fi prima afectată de o explozie nucleară, iar riscurile unui incident au fost amplificate de Rusia
Nu există vreo dovadă că Ucraina a încercat vreodată să fabrice arme nucleare. Ca moștenitoare a Uniunii Sovietice, țara a deținut un arsenal nuclear, dar a renunțat la el în 1994 când, prin Memorandumul de la Budapesta, a primit asigurări inclusiv de la Rusia cu privire la integritatea sa teritorială.
Potrivit unui raport al Înaltului Reprezentant al ONU pentru dezarmare, Kievul nu are vreun program de producere a armamentului nuclear, chimic sau biologic. Mai mult, Ucraina a invitat Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică să investigheze locurile despre care Rusia afirmă că sunt utilizate pentru fabricarea bombelor murdare, dar aceasta nu a găsit nicio dovadă că Ucraina dezvoltă astfel de arme pentru a fi utilizate împotriva Rusiei.
În același timp, activitatea de poluare intenționată a mediului ambiant (inclusiv cu materiale radioactive) este interzisă prin lege în Ucraina, fiind considerată una teroristă. Ucraina își asumă în mod direct, prin legea nr. 25 din 2003, să combată și să prevină terorismul tehnologic, care include folosirea oricăror tipuri de arme de distrugere în masă. Activitatea autorităților ucrainene respectă prevederile legislative respective.
În același timp, Ucraina nu a recunoscut vreodată anexarea de către Rusia a Crimeii sau a altor regiuni sau raioane din estul și sudul țării, pe care le vede drept părți ale teritoriului său. De aceea, folosirea unei arme radiologice pare lipsită de orice logică și contravine doctrinei militare a Ucrainei. Kievul nu are nici un interes să bombardeze și să atace populația ucraineană din sudul, centrul sau estul țării cu arme radiologice sau de alt gen în condițiile în care urmărește eliberarea acelor teritorii.
Pe teritoriul Ucrainei doar Rusia poate folosi o bombă nucleară sau o bombă „murdară”. Atât președintele Rusiei Vladimir Putin, cât și ministrul de Externe, diverși parlamentari sau guvernanți au șantajat Ucraina și Occidentul de mai multe ori, amenințând cu folosirea armei nucleare. Scopul acestor declarații a fost acela de a bloca sprijinul Occidentului pentru Kiev și a semăna panică și neîncredere în rândul societății ucrainene.
Nici presa rusă, nici oficialii de rang înalt nu au prezentat vreo probă privind intenția Ucrainei de a produce armament nuclear, de a-l achiziționa sau de a cauza un dezastru nuclear. Narațiunile false despre pregătirile de îmbogățire a plutoniului sau uraniului la Cernobîl sau Zaporojie au fost doar un pretext pentru a justifica invazia asupra Ucrainei sau pentru a deculpabiliza Federația Rusă în contextul crimelor de război comise împotriva civililor la Bucea, Borodianka, Izium, Hostomel etc.
De notat și situația generată de incursiunea forțelor ruse în zona contaminată Cernobîl, în primele zile ale invaziei la scară largă asupra Ucrainei. Cernobîlul a fost ocupat în cadrul asaltului lansat de ruși dinspre Belarus către Kiev, iar echipamentele grele au ridicat praful în zonă, ceea ce a dus la o creștere a nivelului de radiații.
Totodată, contrar normelor de siguranță din domeniu și recomandărilor AIEA, Rusia a dislocat echipamente militare și un centru de comandă la centrala nucleară de la Zaporojie, capturată în martie 2022. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut în repetate rânduri ca forțele rusești să părăsească perimetrul centralei, iar ONU a lansat, de asemenea, un apel la demilitarizarea zonei, în timp ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a condamnat preluarea controlului prin forță asupra instalațiilor nucleare din Ucraina. Potrivit unui raport AIEA, acțiunile Rusiei sporesc într-o manieră semnificativă riscul unui accident sau incident nuclear care „pune în pericol populația Ucrainei, ţările vecine şi comunitatea internațională”. Așadar, nu Ucraina, ci Rusia este văzută de forurile de experți în domeniul energiei nucleare ca fiind actorul politic care ar putea cauza un dezastru nuclear pe teritoriul Ucrainei.
Și afirmațiile potrivit cărora Kievul își sabotează intenționat propria infrastructură nucleară civilă sunt, de asemenea, nefondate. AIEA nu a confirmat niciun bombardament sau atac ucrainean asupra centralei electrice nici înainte, nici după acuzațiile Moscovei în acest sens.
Ca subiect al propagandei de război, narațiunea nucleară a fost folosită de Rusia pentru a justifica invazia la scară largă, pentru a încuraja mobilizarea parțială și alte acțiuni din cadrul războiului și pentru a menține sprijinul populației pentru Kremlin. În același timp, amenințarea nucleară a Rusiei a avut ca scop să descurajeze eforturile defensive ale Kievului și să blocheze sprijinul Occidentului pentru rezistența ucraineană.
