Presa rusă independentă citează analize care arată că Rusia ar putea ataca o țară NATO la scurt timp după încheierea războiului din Ucraina. Jurnaliștii mai scriu și cum rușii pot fi arestați pentru portul unei cămăși, iar ucrainenii din teritoriile ocupate sunt deportați.
Coșmarul Europei: Cum „pacificarea” lui Trump apropie un conflict dintre Rusia cu țările NATO și sporește riscul unei escaladări nucleare.
Experții au abordat în toamna anului 2023 posibilitatea unei agresiuni ruse împotriva țărilor europene membre NATO, după încheierea acțiunilor militare în Ucraina, scrie RE:RUSSIA. [...]
La sfârșitul anului 2024, începutul lui 2025, experții militari deja analizau cât timp i-ar lua Rusiei pentru a se pregăti de atac. Iar Rusia a început să construiască în regiunea baltică infrastructura pentru a-și disloca acolo un număr mare de trupe. În ce mod ar putea însă Rusia, care înaintează anevoios pe teritoriul ucrainean, să atace NATO? Expertul norvegian Fabian Hoffmann descrie un scenariu alarmant al unui astfel de conflict. E destul ca Rusia să acapareze un teritoriu foarte mic al unei țări membre NATO și, declarându-l al său, să se anunțe hotărâtă să-l apere cu toate mijloacele posibile. Scopul nu e să înfrângă NATO, ci să dezbine definitiv membrii acesteia, după ce o parte din țările alianței se vor eschiva în încercarea de a evita riscul unei escaladări nucleare. Un asemenea conflict se construiește nu pe contrapunere de forțe, ci de voință și de capacități de a-și asuma riscuri. Comportamentul Occidentului, care tinde să minimizeze riscurile, convinge Moscova că strategia sa de creștere a mizelor este aproape infailibilă. Iar retorica pseudo-pacificatoare a lui Trump, care de facto recunoaște dreptul lui Putin la agresiune, declină răspunderea SUA privind eforturile de descurajare a acestuia, contribuie la întărirea logicii „suveranizării riscurilor”, ceea ce majorează șansele reușitei Kremlinului în realizarea unui asemenea scenariu. […]
Pentru crearea unui risc militar și inițierea unui conflict limitat, Rusia nu are nevoie de o armată mare și bine dotată. Șeful Marelui Stat Major al Norvegiei, Eirik Kristoffersen, consideră că NATO are „doi-trei ani pentru a se pregăti, înainte ca Rusia să-și refacă capacitatea de atac”. La începutul anului 2025, serviciile speciale militare daneze susțineau în analiza lor că Rusia ar avea nevoie de aproximativ cinci ani pentru a se pregăti de un război de amploare în Europa, de doar doi ani pentru un conflict regional în zona Baltică și de cel mult șase luni, după încetarea acțiunilor militare în Ucraina, pentru un război local într-un stat limitrof. Acest punct de vedere este împărtășit și de IISS. În cazul în care conflictul din Ucraina va fi înghețat la mijlocul acestui an, în 2027, Rusia deja va fi gata să declanșeze un nou conflict în regiunea baltică, dacă își va menține cheltuielile de război la același nivel. Mai ales că forțele sale aeriene și maritime, care vor juca un rol important într-un astfel de război, nu au fost pierdute în conflictul ucrainean.
Aceste aprecieri îngrijorătoare pot fi combătute de faptul că Rusia deocamdată nu poate să înfrângă armata ucraineană, care suferă de lipsă de arme și de resurse umane, și nici nu înregistrează succese remarcabile pe câmpul de luptă. Mașinăria rusă de război, în pofida cheltuielilor enorme, arată slabă și incapabilă să-și suplinească singură arsenalul, care e parțial procurat din Iran și Coreea de Nord. În ce mod, în aceste condiții, ar putea Rusia să prezinte o amenințare existențială pentru NATO? Pentru a declanșa un război în Europa, Putin nu are nevoie de o armată puternică, susține expertul militar Fabian Hoffmann. Scopul principal al războiului rus împotriva NATO nu ar fi acapararea de teritorii, ci distrugerea alianței ca organizație politico-militară. Pentru aceasta nu va trebui să înfrângă forțele NATO în luptă deschisă și să ajungă la Berlin. Scopul Rusiei va fi distrugerea unității și determinării europene. […]
În 2008, Putin a atacat Georgia fără să dea socoteală pentru aceasta. În 2014, Putin a anexat Crimeea, demonstrând că nici Occidentul, nici armata ucraineană nu erau gata să intre într-o confruntare directă cu Rusia pentru a apăra principiul inviolabilității frontierelor. În 2022, părea că a întâmpinat o rezistență puternică neașteptată, la un moment dat fiind la un pas de înfrângere, însă, îmbinând îndărătnicia pe câmpul de luptă și șantajul nuclear, a reușit să-și recapete superioritatea în „confruntarea de voințe”, la mijlocul anului 2024. […]
Deși războiul împotriva Ucrainei îl costă pe Putin 150-170 de miliarde de dolari pe an și aproximativ 200 de vieți pe zi, adevăratul câștig constă nu doar în teritoriile ucrainene pe care le acaparează, ci degradarea progresivă a alianței occidentale, care părea de neclintit acum patru ani. Retorica lui Donald Trump, în contextul eforturilor sale de pace din ultimele luni, apropie și mai mult Europa de „scenariul Hoffmann”. Dacă Trump refuză să-l numească pe Putin agresor și practic recunoaște dreptul acestuia de acaparare a Crimeei și Donbasului, ce ar avea de obiectat împotriva acaparării Narvei? […]
Acest scenariu părea neverosimil acum un an și jumătate, iar acum jumătate de an – puțin probabil. În prezent, după bâlciul negocierilor de pace al lui Trump, pare terifiant de realist.
„Vișivanka” periclitează securitatea de stat: câte dosare au fost inițiate în Rusia pentru simboluri ucrainene și cui nu-i este frică să le poarte.
De la începutul anului 2024, în Rusia poți fi condamnat la detenție sau amendat pentru cântecul „Chervona kalyna” și salutul „Slava Ucraine!” – acestea sunt interzise oficial, relatează publicația VOT-TAK. Este riscantă și posesia drapelului ucrainean, permis prin lege, a „vișivancelor” (cămășilor tradiționale cu broderii) ucrainene sau chiar a cărților în limba ucraineană. VOT-TAK a analizat sute de dosare intentate pentru simbolistica ucraineană și a descoperit 77 de dosare penale și administrative întocmite încălcând până și legislația represivă. De la începutul acțiunilor militare în Donbas, în 2014, autoritățile ruse îi persecută pe locuitorii din teritoriile ocupate pentru simbolistica ucraineană. De exemplu, în Crimeea anexată, în 2015 au fost reținute mai multe persoane pentru purtarea cămășilor tradiționale brodate în stil ucrainean. În 2021, un locuitor din Crimeea fost condamnat la 5 ani într-un dosar fabricat pe motiv de organizare a unui atac terorist, după ce a arborat drapelul ucrainean și pentru că avea o poziție pro-ucraineană.
De la începutul războiului la scară largă, în 2022, cazurile de persecutare pentru drapelul, limba și hainele tradiționale ucrainene s-au întețit. Din 2024, în Rusia sunt oficial interzise sloganul „Slavă Ucrainei!”, stema Ucrainei și cântecul „Chervona kalyna”. În „Legea privind eternizarea Victoriei poporului sovietic în Marele război pentru apărarea patriei 1941-45” au fost introduse amendamente cu lista atributelor interzise ale „organizațiilor colaboraționiste”. Formal, aceste simboluri au fost interzise sub pretextul luptei cu „reabilitarea nazismului”: autoritățile ruse asociindu-le, fără dovezi, cu organizațiile și mișcările ucrainene, care în opinia lor au colaborat cu naziștii în perioada celui de Al Doilea Război Mondial. […]
Publicația a identificat cel puțin 30 de cazuri de persecutare pentru afișarea drapelului ucrainean. În 2024, un șofer de cursă lungă din Ufa a fost condamnat, în lipsă, la 8 ani de închisoare pentru că a afișat la balcon drapelul Ucrainei și a făcut public acest gest. Pe 27 februarie 2022, o locuitoare din Astrahan a fost reținută pentru 5 zile pentru că a înșirat la balcon prosoape galben-albastre. În 13 cazuri organele de forță au recurs la intimidări pentru simbolistica ucraineană de pe haine – tricouri cu inscripții în ucraineană, haine de culorile galbenă și albastră, sau chiar adidași. De exemplu, în martie 2022, în Belgorod a fost reținută o tânără care purta o rochie albastră și ciorapi galbeni. Ea a fost amendată cu 15 mii de ruble. La Ekaterinburg, pe 10 mai 2025, a fost reținută o femeie îmbrăcată într-o haină cu Mickey Mouse și în dungi galben-albastre. Polițistul a decis că „cetățeana respectivă susține Forțele armate ucrainene”. Obiecte sau accesorii care le amintesc polițiștilor de drapelul Ucrainei apar în 11 dosare. Este vorba de panglici sau baloane, iar uneori o floare brodată în galben-albastru. În martie 2025, un măturător din orașul Șuia a fost amendat pentru că a vopsit băncile și răzoarele în culorile albastru și galben. El a povestit în fața instanței de judecată că folosește aceste culori de mult timp pentru că-s mai vii. […]
În 15 dosare sunt menționate cântece în limba ucraineană, inclusiv imnul Ucrainei. În unele cazuri oamenii sunt persecutați pentru că au ascultat muzică acasă. De exemplu, în 2022, poliția a descins în apartamentul unei moscovite, care a fost denunțată de vecini. Aceștia au anunțat la poliție că femeia ascultă imnul Ucrainei. În cel puțin patru dosare apar mențiuni de cărți sau inscripții în limba ucraineană. În 2025, o tânără din Petersburg a fost condamnată la 2,8 ani de închisoare pentru o foaie cu versuri de Taras Șevcenko, pe motiv de „discreditare repetată a armatei ruse”. În mai 2023, o pasageră de pe ruta aeriană Moscova-Vladivostok a fost reținută după ce a fost denunțată că citea o carte în limba ucraineană. […]
Deportarea din zona de ocupație
ISTORIES scrie că Putin i-a obligat pe locutorii din teritoriile ocupate să intre în legalitate până la data de 10 septembrie, altfel vor fi deportați. În realitate, ucrainenii pe care autoritățile de ocupație i-au declarat „amenințare la adresa securității” sunt de mult timp alungați din casele lor și lăsați la frontiera cu Georgia. Un decret prezidențial din 2023 i-a echivalat pe locuitorii din teritoriile ucrainene ocupate, care nu au primit cetățenia rusă, cu străinii. Potrivit altui decret, în vigoare din martie 2025, cetățenii Ucrainei care locuiesc „ilegal” în Rusia, sunt obligați să intre în legalitate, de exemplu să primească pașaport sau permis de ședere, până pe 10 septembrie, în caz contrar trebuind să plece sau să fie deportați. Rusia deja îi deportează pe locuitorii din teritoriile ocupate care refuză să-și ia cetățenia rusă, devenind astfel „pericol pentru securitatea națională”. ISTORIES a relatat mai multe cazuri în care oamenii au fost duși și lăsați la frontiera ruso-georgiană cu interdicția de a intra în Rusia pentru zeci de ani.
Pericol la adresa securității naționale
În martie 2024, Elena, de 50 de ani a fost adusă la frontiera dintre Georgia și Rusia, împreună cu altă femeie deportată, fiind păzite de trei angajați MAI. Acolo i-au fost înmânate actele care i-au fost luate în timpul perchezițiilor cu o jumătate de an în urmă și decizia de deportare, semnată de șeful Direcției de migrație a MAI rus în regiunea Zaporojie. În document se spune că FSB (serviciul rus de securitate) îi interzice să intre pe teritoriul Federației Ruse până în 2045. […] Localitatea Akimovka, Merlitopol, din regiunea Zaporojie, unde a locuit Elena, a fost ocupată în primele zile ale invaziei. Ea a demisionat din serviciul fiscal unde lucrase până la război, pentru a nu colabora cu ocupanții. Familia ei a refuzat să-și facă pașapoarte rusești. Peste o jumătate de an după invazie, la ușa Elenei au bătut „12 persoane, înarmate cu automate, care mi-au spus că au fost informați că am o poziție pro-ucraineană. Mi-au spus că sunt suspectată de terorism”. […]
Următoarele 45 de zile le-a petrecut în prizonierat, într-o celulă cu șobolani, fără geamuri. Primea mâncare o dată la trei zile, i-au permis să se spele abia după o lună de detenție. Din încăperile vecine auzea strigătele altor persoane răpite, torturate de ruși. […]
A fost închisă timp de cinci luni în diferite închisori. Anchetatorul i-a cerut să semneze o hârtie în care refuză cetățenia rusă din „motive politice” și roagă să fie deportată. După ce a refuzat să o semneze, a fost pusă într-o mașină și dusă la granița cu Georgia, de unde, prin Turcia, a revenit în Zaporojie, Ucraina. [...]
