Parisul afirmă că Rusia a capturat puterea în Republica Centrafricană, prin intermediul mercenarilor din armata privată Wagner

Parisul afirmă că Rusia a capturat puterea în Republica Centrafricană, prin intermediul mercenarilor din armata privată Wagner
© EPA-EFE/MIKHAIL METZEL / SPUTNIK / KREMLIN POOL MANDATORY CREDIT   |   Russian President Vladimir Putin (L) shakes hands with Central African President Faustin-Archange Touadera (R) during their meeting on the sidelines of the Russia-Africa Summit and Economic Forum in the Black sea resort of Sochi, Russia

Rusia a capturat puterea în Republica Centrafricană, prin intermediul mercenarilor din armata privată Wagner – a afirmat, vineri, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian. Parisul și-a înghețat ajutorul financiar pentru fosta sa colonie din centrul Africii  și a suspendat cooperarea militară cu regimul de la Bangui, pe care-l consideră complicele  unei campanii antifranceze teleghidate de ruși. Forțele franceze au intervenit, între 2013 și 2016, în Africa Centrală, pentru a pune capăt violențelor intertribale. Cu o populație  de 4,5 milioane de locuitori și clasată printre cele mai sărace state din lume, Republica Centrafricană are resurse însemnate de diamant și aur, foarte tentante, spun analiștii, pentru favoriții Kremlinului. La sfârșitul lui mai, diplomați ruși acreditați la ONU, citați de agențiile de presă, pretindeau că noul contingent de 600 de militari pe care Moscova îi trimite în Republica Centrafricană la cererea autorităților de la Bangui sunt instructori neînarmați. Înainte de a-i expedia, Rusia anunțase că are, deja, acolo 535 de așa-numiți instructori, aflați sub contract cu ministerul centrafrican al Apărării, și că a trimis, cu titlu gratuit, o tranșă de arme ușoare, după ce a informat ONU, care a instituit un embargo asupra livrărilor de armament în acea țară sfâșiată de războiul civil. Sunt arme automate, mitraliere, puști cu lunetă, puști de asalt, pistoale, lansatoare de rachete, grenade și muniție – a anunțat ambasadorul rus la Bangui, Vladimir Titorenko, care a spus că, fiind armament ușor, nu era necesar avizul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, ci doar  notificarea acestuia. Africa Centrală e devastată de lupte din 2013, când o coaliție de grupări armate a răsturnat regimul președintelui François Bozizé.
Observatorii vorbesc despre o ofensivă diplomatică rusească în această țară, în care Moscova a mai trimis, până acum, vehicule blindate și alte tranșe de armament ușor. Pe lângă cele 12 mii de Căști Albastre, trimise de ONU pentru a menține o pace fragilă, și pe lângă trupele rwandeze care-l sprijină pe actualul șef al statului, Faustin Archange Touadéra, în Africa Centrală sunt paramilitarii ruși, care instruiesc armata locală și asigură paza președintelui. Secretarul general adjunct al ONU pentru operațiuni de pace, Jean-Pierre Lacroix, a subliniat importanța coordonării între Căștile Albastre, pe de o parte, și ruși și centrafricani, pe de alta, și a admis că au existat incidente între cele două forțe.  În paralel, notează agențiile internaționale, guvernul centrafrican a acordat permise de exploatare minieră unor societăți ruse controlate de oligarhul Evgheni Prigojin, un apropiat al președintelui  Vladimir Putin. Personaj controversat, acesta e considerat principalul finanțator al armatei private Wagner, ai cărei mercenari sunt prezenți în Africa Centrală. În martie, trei organizaţii neguvernamentale au anunţat că au depus o plângere contra  acestora, pentru uciderea crudă a unui sirian în 2017. ''Este prima dată când o asemenea acţiune este intentată de către apropiaţii unei victime siriene contra unor suspecţi ruşi'' - au indicat, într-un comunicat, Centrul sirian pentru media şi libertatea de exprimare, Federaţia internaţională pentru drepturile omului şi organizaţia rusă Memorial. Cele trei ONG-uri afirmă că au identificat şi ''produs probe'' care atestă că bărbaţi din organizaţia Wagner au torturat şi decapitat un presupus dezertor din armata siriană, în 2017. ''Această plângere este importantă, întrucât nu avem de-a face cu o singură crimă, ci cu un întreg lanţ de impunitate'', a afirmat un reprezentant al Memorial, Aleksandr Cerkasov. Înregistrarea video a torturii şi uciderii presupusului dezertor a fost publicată în 2018 de cotidianul independent Novaia Gazeta. Plângerea a fost depusă în numele familiei victimei, Mohamad A. Şansele de a se ajunge la un proces sunt mici, justiţia rusă fiind reticentă faţă de anchetarea crimelor comise de militari. O primă plângere, depusă, în 2020, de Novaia Gazeta, care identificase un bărbat din înregistrarea video şi a raportat alte execuţii, a rămas literă moartă. Calificaţi, frecvent, drept mercenarii Kremlinului şi celebri pentru cruzimea lor, combatanţii din organizaţia Wagner au fost prima oară semnalaţi în 2014, alături de separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei. Au apărut, un an mai târziu, în Siria, ca apărători ai regimului Başar al-Assad, iar prezenţa lor a fost ulterior semnalată în Libia, Sudan, Mozambic sau Venezuela. Tot în martie, un tribunal din Moscova a acceptat, parţial,  cererea lui Prigojin, cunoscut drept 'bucătarul' lui Putin, căruia îi organizează banchetele oficiale, şi l-a obligat pe opozantul Aleksei Navalnîi, deja încarcerat la acea dată, să-i plătească despăgubiri pentru calomnie. Adversarul cel mai popular al Kremlinului urma să-i dea lui Prigojin 500.000 de ruble (echivalentul a 6.700 de dolari), pentru daune morale, să elimine informaţiile considerate defăimătoare şi să publice o dezminţire în termen de zece zile. Prigojin ameninţase încă din august 2020 că-l va ruina pe  Navalnîi, după ce o altă instanță a considerat drept 'calomnii' plângerile privind calitatea slabă a prânzurilor şcolare provenite de la compania 'Moskovski Şkolnik', legată de omul de afaceri, şi a dispus plata a 88 de milioane de ruble (1,181 milioane de dolari).

Timp citire: 4 min