Cât timp Rusia nu dovedește că respectă dreptul internațional și că-și onorează obligațiile și responsabilitățile, nu e posibilă revenirea la normalitate – afirmă, într-un comunicat comun, liderii țărilor membre ale NATO, după summitul de la Bruxelles. Aliații precizează, însă, că rămân disponibili pentru un dialog periodic și substanțial cu Moscova. Summitul, primul cu participarea președintelui american, Joe Biden, după învestirea sa, în ianuarie, a fost perceput de analiști mai ales ca un prilej ca Washingtonul, primul între egali în NATO, să-și sincronizeze cu aliații abordările față de Rusia, în preajma întâlinirii de miercuri, de la Geneva, în Elveția, dintre liderul de la Casa Albă și omologul său de la Kremlin, Vladimir Putin. Nu vrem un conflict cu Rusia, dar vom replica dacă aceasta își continuă acțiunile agresive – a declarat Biden, promițând să-i traseze lui Putin liniile roșii pe care acesta nu le poate depăși. Astfel, moartea opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, cotat drept cel mai popular contestatar al Kremlinului, ar fi o tragedie, mai spune președintele american. El promite și că Statele Unite și NATO, în anasamblu, vor face tot posibilul ca Ucraina să reziste la continua agresiune a rușilor. Pe de altă parte, în declarația lor comună de 45 de pagini și cu 79 de puncte, aliații apreciază că ambițiile declarate și comportamentul Chinei reprezintă o provocare permanentă pentru ordinea internațională fondată pe reguli. Nu se pune, însă, problema unui război rece cu Beijingul, a precizat secretarul general NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, pentru care China nu e un adversar ori un inamic. El și-a reluat, însă, avertismentul că Rusia și China colaborează tot mai strâns în ultima vreme, ceea ce constituie o preocupare serioasă pentru NATO. Într-o declarație anterioară, Stoltenberg spunea că Moscova şi Beijingul îşi coordonează tot mai frecvent poziţiile în organizaţii precum ONU, fac exerciţii militare comune, experimentează împreună zboruri de lungă distanţă cu avioane de luptă şi fac un intens schimb de experienţă în ceea ce priveşte controlul asupra Internetului. China, mai spune Stoltenberg, nu ne împărtăşeşte valorile, nu crede în democraţie, în libertatea de expresie şi în libertatea presei. În raport cu Moscova, Alianţa trebuie să alterneze disuadarea cu dialogul, adaugă Stoltenberg, care aminteşte că trupele NATO sunt prezente, prin rotaţie, în ţările baltice, Polonia şi România, iar în caz de urgenţă numărul acestora poate fi suplimentat rapid. NATO se mai angajează să nu abandoneze Afganistanul talibanilor, chiar dacă retragerea trupelor sale continuă. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a propus menținerea în teren a unui contingent aliat. De asemenea, NATO va finanța funcționarea aeroportului din Kabul, indispensabilă, spun experții, pentru menținerea unei prezențe occidentale în Afganistan.
Nu fără un oarecare lirism, presa numeşte reuniunea de luni a NATO summitul regăsirii între Statele Unite şi aliaţii lor europeni, deseori iritaţi de declaraţiile contondente ale fostului lider de la Casa Albă, Donald Trump. Analiștii notează, însă, că nemulțumirile exprimate de Trump la adresa europenilor persistă la Washington, fiindcă doar o parte dintre țările membre NATO, între care și România, alocă apărării 2% din Produsul Intern Brut, ceea ce nu e cazul cu Germania, Italia sau Spania.
