Majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene refuză relansarea dialogului cu Rusia prin organizarea unui summit cu preşedintele Vladimir Putin. Reuniţi la Bruxelles, pentru obişnuitul Consiliu de vară al Uniunii, şefii de stat şi de guvern ai Celor 27 au respins ideea lansată de cancelarul german, Angela Merkel, şi de preşedintele francez, Emmanuel Macron, privind o întâlnire cu Putin. Merkel spusese că, după ce Putin s-a întânit, luna acasta, în Elveţia, la Geneva, cu omologul său american, Joe Biden, trebuie ca şi Uniunea Europeană să-i transmită liderului rus propriile sale exigenţe. În ajun, Kremlinul anunţase că Putin e dispus să discute, dar europenii au subliniat că nimic fundamental nu s-a schimbat în atitudinea Rusiei. Cele mai categorice, notează agenţiile de presă, au fost statele baltice, Polonia, Suedia şi Olanda. Afectate grav în 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a alimentat rebeliunea secesionistă din Donbas, în estul vecine sale slave, raporturile Moscovei cu Europa n-au încetat să se deterioreze şi niciun summit bilateral n-a mai fost organizat. Analiştii notează, din nou, fermitatea celor trei țări baltice ex-sovietice, Estonia, Letonia și Lituania, care, în aprilie, au anunțat că vor expulza, în total, patru diplomați ruși, în semn de solidariate cu Cehia, aflată într-un conflict diplomatic acut cu Rusia. Această decizie demonstrează solidaritatea cu aliatul nostru, după un incident de o gravitate fără precedent – a subliniat ministerul lituanian de Externe, care a precizat că trimite acasă doi ruși. La rândul său, șeful diplomației letone, Edgars Rinkevics, a anunțat expulzarea unui diplomat rus și a avertizat că țara sa nu tolerează activități subversive nici pe teritoriul propriu, nici pe cel al aliaților și partenerilor. Un rus a plecat și din Estonia, al cărei minister de Externe afirmă că acțiunile Moscovei violează dreptul internațional și amenință securitatea și stabilitatea Europei. Aflate, între 1940 și 1991, sub ocupație sovietică, cele trei mici republici baltice sunt, astăzi, aliate în NATO și partenere în Uniunea Europeană cu Cehia. Solidarizarea lor cu Praga survine după ce oficialii cehi au anunțat că iau în calcul expulzarea tuturor diplomaților ruși acreditați la Praga și au acuzat Rusia de un atac terorist fără precedent în 2014. Expulzarea a 18 angajaţi ai ambasadei ruse, implicaţi, potrivit serviciilor speciale, în activităţi de spionaj, a fost urmată de riposta imediată a rușilor, care au trimis acasă 20 de cehi. Toate cele 30 de țări membre NATO și-au exprimat, într-un comunicat comun, deplina solidaritate cu Cehia, supusă acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei. La rândul lor, Polonia, Slovacia și Ungaria, ţări central-europene membre, alături de Cehia, ale aşa-numitului Grup de la Vişegrad, au subliniat că aceasta este „partenerul apropiat, aliatul şi vecinul nostru". Premierul Andrej Babis afirmase, anterior, că există probe certe că agenţi ai spionajului militar rusesc, GRU, sunt implicaţi în explozia, în octombrie 2014, la Vrbetice, în estul țării, a unui depozit de muniţii, în care au fost ucişi doi oameni. Depozitul conţinea 58 de tone de muniţii, iar explozia, care a pus în pericol numeroase vieţi, a fost urmată, în decembrie acelaşi an, de o alta, care a distrus de 98 tone. Structura cehă pentru combaterea crimei organizate, NCOZ, a subliniat că doi bărbaţi cu cetăţenie rusă căutaţi în cadrul acestei anchete, Aleksandr Petrov şi Ruslan Boşirov, amândoi născuţi la sfârşitul anilor 70, sunt urmăriţi şi de autorităţile britanice, în dosarul tentativei de asasinat, în 2018, a fostului ofiţer de informaţii transfug rus Serghei Skripal, care a supravieţuit după ce a fost otrăvit cu agentul neurotoxic Noviciok. Babis a mai afirmat că muniția de la Vrbetice aparținea unui vânzător bulgar de armament, care, foarte probabil, avea printre clienți entități ce luptau contra Rusiei. Societatea Emco, a omului de afaceri Emilian Gebrev, a negat orice legătură cu depozitul din Cehia în momentul atacului, dar media notează că Gebrev însuși a fost, în 2015, la Sofia, victima unei tentative de otrăvire cu un agent neurotoxic.
