O instanţă din Rusia ar putea da, miercuri, o sentinţă la cererea Parchetului ca organizaţiile coordonate de opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi să fie declarate extremiste, iar membrii acestora să fie, astfel, privaţi de dreptul de a candida la alegerile parlamentare din septembrie. Dosarul, spun comentatorii, e doar cel mai recent episod al prigoanei dezlănţuite de preşedintele Vladimir Putin contra principalului său contestatar şi, în mod previzibil, va da o lovitură fatală vastei reţele de organizaţii civice creată de Navalnîi. Potrivit procurorilor, sub sloganuri liberale, acestea ar încerca să destabilizeze situaţia socială şi sociopolitică din Rusia. Este vorba despre Fondul rus de luptă contra corupţiei (FBK), cunoscut pentru dezvăluirile privind stilul de viaţă opulent şi malversaţiunile aşa-numitelor elite ruse, şi despre birourile regionale coordonate de Navalnîi, care se ocupau mai ales de organizarea unor manifestaţii de protest şi susţineau, în mod tradiţional, candidaţi locali antisistem. Vineri, Putin a promulgat legea care interzice colaboratorilor organizațiilor calificate drept extremiste să participe la alegeri, act normativ despre care opoziția afirmă că o va neutraliza înaintea scrutinului legislativ. Adoptată de deputați în mai și de camera superioară a parlamentului rus săptămâna trecută, legea prevede că persoanele afiliate unor astfel de organizații nu pot fi alese. Comentatorii o consideră îndreptată expres contra partizanilor lui Navalnîi. Unul dintre apropiații acestuia, Leonid Volkov, exilat în Lituania, a apreciat că nu e defel un accident faptul că legea a fost promulgată exact în ziua în care Navalnîi împlinea 45 de ani. Dacă va imaginați că Putin a semnat azi din întâmplare, nu știți nimic despre Putin – a afirmat Volkov, care l-a calificat pe președinte drept un demon meschin și perfid. Analişti independenţi, citaţi de agenţiile de presă, spun că opoziţia va fi, astfel, distrusă, iar autorităţile îşi vor distruge propria legitimitate. Ei adaugă că apropierea alegerilor parlamentare sporeşte nervozitatea Kremlinului, care trebuie să gestioneze o economie slăbită de efectele epidemiei de coronavirus, precum şi lehamitea populaţiei după două decenii de domnie discreţionară a lui Putin. Inamic declarat al Kremlinului, Navalnîi a fost, deja, condamnat, pe 2 februarie, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru că ar fi încălcat un ordin de control judiciar din 2014, pentru un dosar de delapidare pe care-l califică drept fabricat politic. El acuză autorităţile că vor să-l reducă la tăcere, după ce a supravieţuit, în vara trecută, unei tentative de otrăvire, pentru care îi face responsabili pe Putin și serviciul special al acestuia, FSB, fostul KGB. Arestarea lui Navalnîi, pe 17 ianuarie, la întoarcerea din Germania, după cinci luni de convalescenţă, a dus la manifestaţii de protest, reprimate cu brutalitate în toată ţara și soldate cu mii de arestări. Navalnîi nu e singura marotă a puterii de la Moscova. Săptămân atrecută, poliția a percheziționat casele mai multor opozanți și l-a încarcerat pe fostul director al organizației Open Russia, Andrei Pivovarov, după ce, la Sankt Petersburg, în vest, l-a scos dintr-un avion care se pregătea să decoleze spre Varșovia, în Polonia. Temutul Comitet de anchetă rus, citat de agențiile internaționale, a comunicat că Pivovarov e cercetat într-un dosar penal, pentru participare la activitățile unei organizații non-guvernamentale străine, recunoscută drept indezirabilă în Rusia, vină pentru care el ar putea face șase ani de închisoare. Uniunea Europeană a cerut eliberarea sa imediată și fără condiții și a conchis că noua măsură adoptată de autoritățile ruse confirmă restrângerea spațiului de manifestare pentru societatea civilă, opoziție și vocile critice. Open Russia (Rusia Deschisă), fondată de oligarhul exilat şi inamic al Kremlinului Mihail Hodorkovski, anunţase că-şi încetează activităţile în ţară, de teama prigoanei declanşate de autorităţi. Am decis să ne oprim, închidem birourile regionale – declarase Andrei Pivovarov. El a precizat că toţi membrii mişcării au fost excluşi oficial, iar adeziunile lor revocate, tocmai pentru a evita eventuale urmăriri judiciare. Un proiect de lege introdus în Duma de Stat de deputaţii puterii prevede înăsprirea pedepselor contra membrilor unei organizaţii pe care o lege din 2015 o numeşte indezirabilă. Un simplu membru al unei astfel de organizaţii e, de acum, pasibil de închisoare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că scena politică rusă nu se limitează în niciun caz la Open Russia, ci e mult mai bogată şi diversă. Open Russia a fost declarată indezirabilă în 2017, s-a autodizolvat în 2019 şi a reapărut, ulterior, sub acelaşi nume, fără să fi fost înregistrată de ministerul Justiţiei. Mişcarea a fost lansată în 2014, pentru a unifica firava opoziţie pro-europeană din Rusia, la iniţiativa lui Hodorkovski, căzut în dizgraţia Kremlinului, arestat în 2003 şi trecut, vreme de un deceniu, prin închisorile regimului, sub acuzaţiile de furt şi escrocherie la scară mare şi de evaziune fiscală. Graţiat în 2013, el s-a exilat în Occident şi a fondat mai multe mişcări de opoziţie faţă de Putin.
