De câteva săptămâni, bilanțul zilnic al deceselor provocate de noul coronavirus în Rusia trece de o mie.
Încă de la inaugurarea mandatului său, la începutul acestui an, președintele american Joe Biden nu s-a sfiit să califice drept autocrații regimurile de la Moscova și Beijing.
Cel puțin 12 militari armeni ar fi fost făcuți prizonieri, 15 ar fi căzut în luptă, iar azerii ar fi suferit, la rândul lor, pierderi însemnate.
Unele regiuni, precum Novgorod, din nord-vest, sau Tomsk, în Siberia, au decis să prelungească restricţiile cu încă o săptămână.
Imagini video, distribuite de media belaruse, arată sute de migranți, echipați de iarnă și cărând rucsacuri, cum mărșăluiesc spre graniță, escortați de bărbați în uniformă care, foarte probabil, fac parte din trupele regimului.
Inițial favorabil vechiului său partener, premierul populist în exercițiu Andrej Babis, Zeman a subliniat că acesta a anunțat, deja, că trece în opoziție, iar explicația e simplă: nimeni nu vrea să negocieze cu el.
Bilanțul e publicat la sfârșitul unei perioade în care activitățile sociale s-au desfășurat la cote minime, potrivit unui decret semnat de președintele Vladimir Putin.
Arestarea fondatorului Iukos, miliardarul Mihail Hodorkovski, a fost considerată avertismentul dat de președintele Vladimir Putin oligarhilor ruși că trebuie să i se supună și să renunțe la influența politică enormă pe care o câștigaseră pe vreme predecesorului său, Boris Elțîn.
În septembrie, ei au semnat 28 de programe despre care spun că vor consolida uniunea statală Rusia-Belarus, prin unificarea legislației privind diferite sectoare ale economiei și prin crearea unor piețe financiare și energetice comune.
Partidul lui Vladimir a câștigat alegerile parlamentare din Rusia, dar există suspiciuni că scrutinul a fost fraudat masiv. Mai mult, înaintea alegerilor, opoziția a fost boicotată de autorități inclusiv prin blocarea a numeroase candidaturi. Aceste elemente confirmă tendințele autoritare ale regimului de la Kremlin.
Preşedintele Comitetului, Aleksandr Bastrîkin, a ordonat sublaternilor săi să verifice dacă declaraţiile nu constituie o violare a legilor ruseşti, care interzic insultarea publică a memoriei apărătorilor patriei, precum şi reabilitarea nazismului.
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au acuzat absenţa unei veritabile opoziţii şi numeroase nereguli la vot.
Bogată în zăcăminte de hidrocarburi, țara a fost grav afectată de diminuarea activităților economice, impusă de pandemia de COVID-19, iar rata șomajului și costul vieții au crescut dramatic.
Acesta ar fi indezirabil pentru Kremlin, după ce, în 2009, a provocat furia actualului președinte Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru.
Ea ar fi plecat din țară în august, la câteva zile după ce a fost condamnată la un an și jumătate de închisoare cu supendare, sub acuzația că ar fi instigat la încălcarea normelor antiepidemice.
Alături de Rusia, iau parte la reuniune vecinii cei mai importanți geopolitic ai Afganistanului, China, Pakistanul și Iranul, neliniștiți, deopotrivă, de o resurecție a grupărilor teroriste și de o criză umanitară care ar putea genera noi valuri de migrație necontrolată.
Vice-premierul Tatiana Golikova, care coordonează domeniul Sănătăţii, a propus închiderea întregii activităţi din ţară pentru o săptămână, între 30 octombrie şi 7 noiembrie.
Peste un milion de ruşi au murit doar în ultimii doi ani.
Novaia Gazeta, publicația moscovită condusă de Muratov, e considerată singurul ziar cu adevărat critic care are influenţă naţională în Rusia de azi.
Moscova îi consideră teroriști pe talibani, dar dialoghează cu ei și s-a arătat mai degrabă conciliantă cu mișcarea islamistă, revenită la putere după retragerea din Afganistan a trupelor americane și aliate.
Agențiile de presă amintesc că Natalia Poklonskaia e detestată în Ucraina, are interdicție de acces în spațiul Uniunii Europene și e acuzată că a participat la represiunea dezlănțuită de ruși contra minorității tătare din peninsula Crimeea, care s-a opus anexării din 2014.
Micile insule vulcanice au fost anexate de Uniunea Sovietică a lui Stalin de la Japonia învinsă, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, fapt care a împiedicat pănă astăzi semnarea unui tratat de pace între Moscova și Tokyo.
Analiștii acuză toxicitatea acestor alianțe între republica islamică, regimul comunist de la Beijing și cvasi-dictatura președintelui rus Vladimir Putin.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Carismatică şi populară, ea era un critic curajos al Kremlinului şi a fost împuşcată mortal în faţa liftului din blocul său de la Moscova, pe 7 octombrie 2006, ziua în care preşedintele rus, Vladimir Putin, împlinea 54 de ani.
De la declanșarea pandemiei, Rusia este, scriu agențiile internaționale de presă, cea mai îndoliată țară din lume, cu 212.625 de decese raportate de autorități.
Opoziţia afirmă că implicarea lor electorală a fost menită să atragă lume la urne, fiindcă exista riscul unui absenteism masiv de la un scrutin adjudecat dinainte de partidul puterii.
Cunoscut pentru anchetele sale care incomodează regimul președintelui Vladimir Putin, siteul acestuia, The Insider, a scris despre presupusa otrăvire a opozanților Aleksei Navalnîi, Vladimir Kara-Murza și a scriitorului Dmitri Bîkov.
Instituţia pe care media internaţionale o numesc jandarmul telecomului rusesc, Roskomnadzor, a cerut companiei Google, căreia îi aparţine YouTube, să ridice imediat suspendarea impusă în ajun conturilor Russia Today în germană, fiindcă au violat regulile comunităţii şi au difuzat informaţii false legate de noul coronavirus.
