Autoritățile ruse au emis un mandat de arestare pe numele uneia dintre cele mai apropiate colaboratoare ale opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi, avocata Liubov Sobol. O notiță publicată pe siteul ministerului de Interne de la Moscova și citată, joi, de agențiile internaționale de presă afirmă că aceasta e căutată într-o "afacere criminală", fără să precizeze ce fapte îi sunt imputate. În august, afirma media, Liubov Sobol ar fi plecat din țară, la câteva zile după ce a fost condamnată la un an și jumătate de închisoare cu supendare, sub acuzația că ar fi instigat la încălcarea normelor antiepidemice. Carismatică și energică, jurista de 34 de ani era personajul cel mai cunoscut din anturajul lui Navalnîi. Apelurile ei ca rușii să protesteze în masă după încarcererea acestuia au fost considerate de justiție o încălcare a normelor sanitare anti-COVID-19.
Tot în august s-ar fi expatriat purtătoarea de cuvânt a lui Navalnîi, scriitoarea Kira Iarmîș, după ce un tribunal din Moscova îi prelungise cu șase luni arestul la domiciliu. Potrivit avocaților săi, măsura ar fi durat până cel puțin pe 6 ianuarie 2022. Kira Iarmîș nu-și mai putea părăsi locuința încă din februarie, când a fost prima oară plasată în arest la domiciliu, fiindcă ar fi încălcat restricțiile anti-COVID-19 prin participarea la manifestațiile de susținere a lui Navalnîi. Ea a devenit purtătoarea de cuvânt a celui mai popular contestatar al Kremlinului în 2014, după ce lucrase cu el în campania electorală pentru alegerile locale de la Moscova. Alți doi colaboratori de prim rang ai lui Navalnîi, Leonid Volkov și Ivan Jdanov, s-au refugiat în străinătate și figurează pe o listă a persoanelor urmărite, pentru pretinse infracțiuni care le-ar aduce ani grei de închisoare.
Cea mai cunoscută dintre organizaţiile non-guvernamentale create de Navalnîi, Fondul rus de luptă împotriva corupţiei (FBK), a anunţat pe Twitter că va continua să combată sistemul şi a ironizat sentinţa prin care a fost declarată extremistă şi pericol public. În iulie, o instanţă moscovită a admis cererea Parchetului ca organizaţiile coordonate de Navalnîi să fie declarate extremiste, iar membrii acestora să fie, astfel, privaţi de dreptul de a candida la alegeri.
Rețeaua de birouri regionale ale fundației conduse de Navalnîi şi-a anunţat, încă din aprilie, autodizolvarea, după ce a fost a fost inclusă de autorități pe lista organizațiilor numite "extremiste și teroriste". Pe temuta listă, de întocmirea căreia se ocupă, pe baza unei legi contra spălării banilor și finanțării terorismului, serviciul rus de informații financiare, Rosfinmonitoring, figurează sute de persoane și organizații rusești și străine, între care sângeroasele grupări jihadiste Al-Qaida și Statul Islamic.
Inamic declarat al președintelui Vladimir Putin, Navalnîi a fost, deja, condamnat, pe 2 februarie, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru că ar fi încălcat un ordin de control judiciar din 2014, pentru un dosar de delapidare pe care-l califică drept fabricat politic. El acuză autorităţile că vor să-l reducă la tăcere, după ce a supravieţuit, în vara trecută, unei tentative de otrăvire, pentru care îi face responsabili pe Putin și serviciul special al acestuia, FSB, fostul KGB. Arestarea lui Navalnîi, pe 17 ianuarie, la întoarcerea din Germania, după cinci luni de convalescenţă, a dus la manifestaţii de protest, reprimate cu brutalitate în toată ţara și soldate cu mii de arestări. Săptămâna aceasta, Parlamentul European i-a acordat lui Navalnîi prestigiosul premiu pentru libertatea de gândire Andrei Saharov, care poartă numele unui respectat savant și dizident antisovietic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1975.
