În ajun, preşedintele Vladimir Putin a calificat incidentele de la Briansk drept „terorism”.
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Președintele rus vrea și întărirea securității în zonele ocupate din Ucraina.
Țările occidentale, a mai afirmat el, au „un singur scop: distrugerea fostei Uniuni Sovietice și a părții sale principale, Federația Rusă”.
Putin se aștepta ca Ucraina să cedeze rapid, iar Occidentul, speriat de perspectiva unei crize a gazelor, divizat și incapabil să ia decizii ferme, o să reacționeze mai mult retoric, cum s-a întâmplat în cazul războiului din Georgia, în 2008, sau al atacului inițial asupra Ucrainei, în 2014. Ucraina a rezistat, spulberând, totodată, mitul puterii armatei rusești, iar acum nu concepe decât victoria. Ambele tabere par decise să lupte până când își vor atinge obiectivele. Războiul continuă.
Rusia a fost nevoită să lanseze acțiuni militare în Ucraina pentru a se salva de bazele militare NATO și nazismul ucrainean, iar „operațiunea militară specială” este necesară și importantă pentru toți cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni de propagandă distribuite la un an de la invazia la scară largă. În realitate, Rusia a declanșat, fără să fi fost amenințată în vreun fel, un război imperial pentru a aduce Ucraina sub controlul său.
Președintele ucrainean spune că nu va face pace cu Putin și nici fără eliberarea teritoriilor ocupate.
El a salutat încă o dată „curajul” și „eroismul” soldaților care au invadat Ucraina.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
El susține că Rusia se bate pentru teritoriile sale istorice.
Înțelegerea americano-rusă prevede reducerea la jumătate a numărului de lansatoare de rachete nucleare strategice și instituie un nou regim de inspecție și verificare.
El susține că „elitele Occidentului nu-și ascund obiectivul: să provoace o înfrângere strategică a Rusiei, adică să termine cu noi odată pentru totdeauna”.
Ea trebuie să gestioneze prezența în coaliția guvernamentală a doi aliați-problemă, șeful Ligii de extrema dreapta, Matteo Salvini, și liderul Forza Italia, octogenarul Silvio Berlusconi, un prieten personal al președintelui rus, Vladimir Putin.
Vladimir Putin a anulat un decret care afirma că suveranitatea Moldovei este baza de soluționare a problemei transnistrene.
Joe Biden a rostit un discurs înflăcărat la Varșovia pentru a sublinia determinarea Vestului în apărarea democrației.
Sunt așteptate noi planuri de consolidare a flancului estic al NATO.
Liderul de la Kremlin urmează să se adreseze națiunii după aproape un an de invazie în Ucraina.
„Eliberarea de fascismul lui Putin trece prin Ucraina" – afirmă fostul campion mondial la șah Garry Kasparov.
Gigantul energetic, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești, a încercat în ultimele luni o schimbare strategică, redirecționând o parte din vânzările sale către Asia.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Un personaj pe vremuri discret, supranumit bucătarul lui Putin, pentru dineurile pe care i le organiza liderului de la Kremlin, patronul Wagner, Evgheni Prigojin, s-a impus ca un jucător major în conflictul din Ucraina.
Colonelii care au preluat puterea cu forța în 2020 au îngropat alianța militară cu Franța și partenerii săi occidentali și s-au orientat către Rusia.
Nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a urmat acestuia în calitate de reprezentant al Patriarhiei Moscovei la Geneva, afirmă că unchiul său „nu a fost agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.
Fostul premier israelian Naftali Bennett vorbește despre întâlnirea sa cu președintele rus din martie, anul trecut.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
Ungaria are un contract „preferențial” pentru importul de gaze din Rusia, dar a ajuns să plătească mai mult decât alte state europene. Prețurile la benzină și motorină au explodat, iar inflația este cea mai mare din UE. În plus, ignorarea regulilor și valorilor europene de către Budapesta au determinat Comisia Europeană să blocheze fonduri de șapte miliarde de euro pentru Ungaria. Toate acestea sunt elemente ale unei crize generate, în cea mai mare măsură, de politicile lui Viktor Orban.
În ajun, la Volgograd a fost inaugurat un bust al dictatorului Iosif Visarionovici Stalin.
De Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului, liderul de la Kremlin a reluat retorica pe care o folosește de aproape un an pentru a justifica invadarea țării vecine.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Rusia rămâne principalul partener strategic al Kazahstanului, dar cea mai mare țară ex-sovietică din Asia Centrală s-a distanțat de Moscova după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
