Observatorii notează că declarația e mai degrabă neobișnuită, fiindcă Zeman a fost tot timpul cotat drept un filorus.
Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Levada, considerat 'agent al străinătăţii' de către autorităţi, 62% dintre ruși nu sunt siguri că vor să fie inoculați cu serul autohton Sputnik V.
Al 12-lea în clasamentul celor mai bogaţi ucraineni, cu o avere pe care revista de specialitate Forbes o estimează la circa 620 milioane de dolari, Medvedciuk e un finanțator generos al propagandei filoruse din Ucraina, ce pledează pentru acordarea unei largi autonomii regiunilor separatiste din estul țării, cunoscute sub termenul generic de Donbas.
Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Comentatorii spun că ei ar putea să pregătească tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
Masacrul din republica populată majoritar de etnici tătari, de confesiune musulmană, e cel mai grav de acest tip înregistrat în ultimii ani în Rusia, unde atacurile în şcoli sunt mai degrabă rare.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
9 mai e data care marchează înfrângerea Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial. Pentru Putin e o zi încărcată de simbolism, o ocazie să reamintească poporului că Rusia întreagă se află în fața unui asalt neîntrerupt din partea Occidentului. Forțele Occidentului atacă zi de zi, fără odihnă, și un singur om cu mână de fier poate apăra patria rusească asediată. Putin e, bineînțeles, omul acela și genul ăsta de propagandă începe să ne afecteze și pe noi. Așa că a venit momentul să vorbim despre Putin. Trebuie să vorbim despre Putin.
Kremlinul, spun analiștii, a făcut din consolidarea capacităților militare piatra de temelie a ambițiilor sale geopolitice, iar Putin, de peste două decenii la putere, avea nevoie de parada de pe 9 mai pentru a-și relegitima, simbolic, regimul înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.
Ancheta de presă e stânjenitoare pentru familia regală, într-un moment în care analiștii spun că, afectate de numeroase crize, relaţiile dintre Londra şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Echipa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu liderul de la Kremlin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea la Bruxelles aliații din NATO.
Luna trecută, într-o discuție telefonică, președintele american, Joe Biden, i-a propus omologului rus, Vladimir Putin, o întâlnire față în față, pe teren neutru, menită să dezamorseze tensiunile acumulate între cele două puteri, după ce Moscova ar fi coordonat atacuri cibernetice contra Statelor Unite şi s-ar fi amestecat în alegerile prezidenţiale americane.
Moscova îşi consolidează, astfel, prezenţa militară în Armenia, aliata şi protejata sa tradiţională, unde are, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah.
Și proiectul e întârziat, fiindcă Rosatom nu răspunde, deocamdată, criteriilor de securitate în domeniu prevăzute în Uniunea Europeană.
Vizibil slăbit şi cu craniul ras, Navalnîi a făcut a o depoziţie prin videoconferinţă în procesul de defăimare pe care i l-a intentat un veteran din al doilea război mondial şi în care a primit o amendă de 850.000 ruble (echivalentul a circa 9.400 de euro).
El le-a cerut rușilor să pună capăt provocărilor și europenilor să evite confruntarea permanentă cu un vecin care-i percepe drept adversari.
Rusia practică o activitate diplomatică de tip clasic, în limitele legii, în timp ce alți diplomați acreditați la București se amestecă în treburile interne ale României, afirmă ambasadorul rus, Valeri Kuzmin, într-un discurs ce reia narațiunile false prin care Kremlinul caută să se victimizeze.
Procurorii vor 16 ani de detenție pentru șeful bandei, fostul reponsabil al brigăzii antidrog din vestul Moscovei, Igor Liahoveț, câte 12 pentru trei foști subordonați ai acestuia și șapte pentru un al patrulea, care și-a mărturisit faptele.
Comentatorii afirmă că ruşilor le-a ridicat mingea la fileu însuşi preşedintele ceh, Milos Zeman, cotat drept un pro-moscovit impenintent
Veteran al stângii cehe și fost comunist cehoslovac în deceniile de dictatură a partidului unic pro-sovietic, Zeman are, la 76 de ani, un lung palmares de plecăciuni către Moscova.
Având în vedere cât au asasinat și spionat rușii în ultimii ani, e mai degrabă curios că activitatea asta e atât de bine tolerată la nivel internațional. Ca și cum trebuie să ne prefacem că în Rusia e democrație, că dacă terminăm cu prefăcutul și admitem că nu e, ce ne facem? Cum discuți cu un șef al unui stat dotat cu arme nucleare, care în mod foarte evident ordonă asasinate întruna? Uneori, asasinatele astea sunt duse la bun sfârșit de faimoșii spioni ruși.
Cedările ar include crearea unei baze militare ruseşti în ţară şi renunţarea la moneda naţională, rubla belarusă, în favoarea celei ruseşti.
Potrivit organizațiilor civice, cele mai multe arestări, aproape 700, au fost operate la Sankt-Petersburg, marele oraș din nord-vestul țării, în timp ce la Moscova protestele s-au desfășurat mai curând fără incidente.
Ea a declarat că americanii urmăresc îndeaproape situația din Belarus și cer eliberarea imediată a tuturor deținuților politici de acolo.
O întâlnire cu istoricul britanic Mark Galeotti, expert în istoria modernă, politica și securitatea Rusiei, și jurnalistul Marian Voicu despre volumele „Hai să vorbim despre Putin! Ce nu înțelege Occidentul“ și „O scurtă istorie a Rusiei. De la cneazul Rurik la Vladimir Putin“, apărute în colecția Istorie a Editurii Humanitas.
În pofida dezmințirilor sale repetate, Moscova e considerată de aproape toți analiștii protectoarea politică, militară și financiară a rebelilor pro-ruși din Donbas.
Pașinian s-a plasat în izolare înaintea întânirii cu Putin, care, de la declanșarea pandemiei, a lucrat luni în șir la reședința sa de la Novo-Ogariovo, unde n-a primit decât rareori vizitatori, aleși cu grijă și testați anti-COVID.
Anterior, autorităţile ruse au anunţat 'încetinirea' funcţionării Twitter în ţară şi au acuzat reţeaua de socializare americană că refuză să suprime conţinuturi pe care oamenii regimului le consideră ilegale.
Un sondaj sociologic relevă că mai puțin de un rus din trei mai are încredere în liderul de la Kremlin.
După declanșarea pandemiei de COVID-19, la Kremlin s-a creat un întreg sistem de protecție sanitară pentru șeful statului, care a costat câteva miliarde de ruble.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Propaganda rusească împotriva lui Biden, după declarațiile dure făcute de acesta cu privire la Vladimir Putin, este rezumată de Novoya Gazeta, una dintre puținele publicații independente de la Moscova.
Donează
