Preşedintele german, social-democratul Frank-Walter Steinmeier, e, practic, sigur de realegerea în funcţie, după ce şi-a asigurat susţinerea întregii coaliţii guvernamentale, numită „semafor”, de la Berlin. După partidul său, SPD, roşu, şi liberali, FDP, galben, şi Verzii au anunţat că vor vota pentru el pe 13 februarie, la şedinţa de alegeri din parlamentul bicameral german. Ales, în premieră, în 2017, după creştin-democratul Joachim Gauck, un pastor anticomunist din fosta Germanie de Est, Steinmeier mai are dreptul la un singur mandat de cinci ani. Funcţia de preşedinte e mai curând onorifică în Germania, iar puterea efectivă se împarte între Guvern şi Parlament. Steinmeier (66 de ani) a fost ministru de Externe în două rânduri, 2005-2009 şi 2013-2017, şi candidat al social-democraţilor la funcţia de cancelar în 2009, când l-a învins creştin-democrata Angela Merkel.
Comentatorii amintesc că preşedintele german e un personaj destul de prost prizat de partenerii central şi est-europeni ai Berlinului. În februarie, premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a cerut germanilor să plătească despăgubiri de război Varşoviei, după ce Steinmeier a sugerat că Germania construieşte gazoductul Nord Stream 2 ca o datorie de război faţă de Rusia. Steinmeier a amintit de invazia germană în Uniunea Sovietică, în al Doilea Război Mondial, şi a dat de înţeles că Germania are o obligaţie istorică de a realiza acest gazoduct cu Rusia. Premierul polonez a reacţionat într-o postare pe Facebook, în care s-a arătat bucuros că Steinmeier admite că şi consecinţele celui de-al Doilea Război Mondial pot avea un impact asupra deciziilor politice şi economice din prezent. ''Polonia nu a primit niciodată despăgubiri, în pofida distrugerilor teribile provocate de Germania nazistă. Şase milioane de polonezi au fost ucişi. Mii de oraşe şi sate au fost rase de pe faţa pământului, inclusiv capitala Varşovia'' - a adăugat Morawiecki în postarea sa, alături de o fotografie cu oraşul distrus. Construcţia Nord Stream 2 nu este o formă de despăgubire şi va dăuna solidarităţii europene – mai afirmă şeful guvernului polonez, care conchide: ''construcţia unor punţi între Europa şi Rusia nu se poate face peste capul Europei Centrale şi de Est''.
Comentariile lui Steinmeier din acel interviu au provocat uimire şi indignare şi în Ucraina, ţara prin care tranzitează cea mai mare parte a gazului rusesc livrat în vestului Europei. După autorizarea Nord Stream 2, această conductă, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, va prelua din gazul care în prezent trece prin Ucraina. Ambasadorul Ucrainei la Berlin, Andrei Melnik, califică drept discutabile argumentele istorice ale lui Steinmeier. Nord Stream 2 rămâne proiectul geopolitic al preşedintelui rus Vladimir Putin şi contravine intereselor ucrainene - a scris Melnik, care adaugă că 'este cinic, în special în această dezbatere, să aducem în discuţie ororile regimului nazist al terorii şi pe deasupra 'să alocăm' exclusiv Rusiei milioanele de victime sovietice ale războiului german de exterminare şi aservire'. El a numit 'o distorsiune periculoasă a istoriei' lipsa unei menţionări exprese a milioanelor de victime ale naziştilor în Ucraina, care în acel moment făcea parte din URSS.
