Consiliul NATO-Rusia se întrunește la Bruxelles, după consultările neconcludente de luni, din Elveția, la Geneva, dintre diplomații americani și ruși. Ambasadoarea Statelor Unite la NATO, Julianne Smith, a reiterat punctul de vedere al Washingtonului, primul între egali în Alianță, potrivit căruia că politica uşilor deschise nu este subiect de negociere cu Moscova. La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, în mod repetat, că Rusia nu are dreptul să se opună dorinţei unor ţări terțe de a adera la Alianţă. El a amintit că sunt numeroase tratatele, unele semnate inclusiv de ruși, care stipulează dreptul suveran al oricărei naţiuni de a-și alege alianțele. Stoltenberg a negat că admiterea unor republici ex-sovietice ar fi o provocare la adresa Moscovei și a spus că Ucraina are dreptul să se apere și că, în cazul unei confruntări, Rusia va plăti un preț însemnat.
Pe agenda Consiliului sunt, în primul rând, pretențiile Moscovei ca NATO să-și înghețe extinderea spre est, iar americanii să-și limiteze activitățile militare în spațiul ex-sovietic și în statele ex-comuniste admise în Alianță după încheierea Războiului Rece. Rușii au masat circa o sută de mii de militari la granița ucraineană și au stârnit în Occident temeri că pregătesc o nouă invazie.
Administraţiile pro-occidentale de la Kiev și Tbilisi au sperat ca ambele republici ex-sovietice să fie admise in NATO la summit-ul organizat, în 2008, la București. Teama mai multor state occidentale și, în primul rând, a Franței și Germaniei, care voiau să menajeze Rusia, a amânat o decizie. Trei luni mai târziu, rușii au invadat Georgia și și-au consolidat prezența în regiunile secesioniste pro-moscovite Osetia de Sud și Abhazia, iar în 2014 au anexat Crimeea și au alimentat rebeliunea din Donbas, termen generic pentru regiunile industriale estice Donețk și Lugansk, cu cea cea mai mare densitate de populație rusofonă și rusofilă din Ucraina.
