Tătarii din Crimeea s-au opus deschis anexării de acum șapte ani și au căzut victime represiunii rusești, ca și la sfârșitul celui de al doilea război mondial, când Uniunea Sovietică a lui Stalin i-a deportat în masă, sub acuzația că ar fi fraternizat cu ocupanții germani și români.
La Kiev, Angela Merkel va încerca, afirmă media, să-i liniștească pe ucraineni în legătură cu iminenta inaugurare a gazoductului Nord Stream 2, care va lega Germania de Rusia prin Marea Baltică.
În mai, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a solicitat omologului său din Ucraina, Volodimir Zelenski, ca autorităţile centrale şi locale din statul vecin îi implice şi pe etnicii români în consultări aprofundate pe teme ce ţin de drepturile minorităţilor naționale.
România va fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia de către Ucraina, stat care vrea să recupereze peninsula Crimeea. Totul face parte dintr-un plan al americanilor, care folosesc intermediari pentru a provoca Rusia la Marea Neagră.
Vitali Șîșov e doar unul dintre numeroșii belaruși exilați în țările vecine, Ucraina, Polonia sau Lituania, după ce regimul autoritar de la Minsk a dezlănțuit o prigoană sălbatică împotriva tuturor contestatarilor săi.
Serviciul de securitate și biroul național anticorupție din Ucraina s-ar fi insultat reciproc, prin postări pe Facebook, fiecare susținând că e în drept să-l ancheteze pe fugar.
Nu e prima oară când polonezii și ucrainenii critică virulent și la unison proiectul Nord Stream 2, care va lega Germania de Rusia prin Marea Baltică.
România ar uma să înființeze o armată comuncă Ucraina, iar acesta este un plan al Statelor Unite îndreptat împotriva Rusiei, potrivit unei narațiuni false care apare în presa de la București și de la Chișinău. Narațiunea atribuie prevederi inexistente unui Acord de cooperare militară dintre România și Ucraina.
Americanii spun că gazoductul Nord Stream 2 e o idee proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și-a exprimat speranța că occidentalii îi vor putea oferi țării sale garanții de securitate energetică, pe fondul temerilor pe care le provoacă la Kiev apropiata inaugurare a gazoductul Nord Stream 2, ce va lega Germania de Rusia, prin Marea Baltică.
La sfârșitul lui mai, România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat.
Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în statele pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă.
Comentariile de presă afirmă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra.
Nu vrem un conflict cu Rusia, dar vom replica dacă aceasta își continuă acțiunile agresive – a declarat Biden la summitul NATO de luni, de la Bruxelles, promițând să-i traseze lui Putin liniile roșii pe care acesta nu le poate depăși.
Luna acesta, statele ex-sovietice afectate de conflictele înghețate alimentate de ruși, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene.
La sfârşitul lui martie, secretarul american de stat, Antony Blinken, şi-a exprimat convingerea că gazoductul în construcţie e o ideea proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
Exercițiile militare organizate de Moscova în Crimeea sunt legitime întrucât au loc pe teritoriu rusesc, afirmă ambasadorul Rusiei la București, Valeri Kuzmin, într-un interviu în care reia o serie de teze ale propagandei Kremlinului, inclusiv unele legate de cel de-Al Doilea Război Mondial.
În puțin mai mult de patru ani, Rusia a reușit prin atitudinea sa belicoasă față de Vest să atingă o bornă cel puțin interesantă: trei sute unsprezece (!) diplomați de-ai săi au fost nevoiți să părăsească SUA și multe țări din Europa din cauza acțiunilor întreprinse în acele state
Replierea lor completă se va încheia pe 1 mai – au mai precizat oficialii de la Moscova.
România va fi vecină cu Rusia, după ce armata rusă va cuceri o bună bucată din Ucraina și îi va tăia complet accesul la Marea Neagră. De asemenea, Rusia va cuceri estul și sudul Ucrainei, cu tot cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Președintele Volodimir Zelenski își vinde țara companiilor transnaționale americane, Ucraina devine o colonie a Occidentului, iar Rusia va fi alungată pe nedrept din spațiul ei de influență istorică tradițională. Aceste narațiuni au fost promovate de presa rusă pornind de la afirmații, scoase din context, ale Iuliei Sviridenko, șef-adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.
Anterior, europarlamentari români ceruseră Executivului comunitar să intervină pentru a opri discriminarea românilor din Ucraina, prin limitarea dreptului la învăţământ în limba maternă.
Sputnik scrie că Statele Unite ar valida ideea că Transilvania nu îi aparține României pentru că ambasada SUA nu a șters comentariul făcut pe Facebook de un român. Sputnik încearcă, de fap, să lege statutul Crimeii ocupate și anexate de Rusia de cel al Transilvaniei.
În contextul în care în Olanda se desfășoară procesul celor acuzați de doborârea avionului MH17, au fost readuse în atenție narațiunile cu privire la incident – de data aceasta s-a scris că aparatul ar fi fost confundat cu avionul președintelui Rusiei. Totodată, presa rusă insistă și pe o presupusă răsturnare de situație care va avea loc în urma acceptării expertizei unei companii rusești.
Ucraina și UE și-au reconfirmat disponibilitatea de a continua cooperarea în cadrul Acordului de asociere, ceea ce a fost un prilej pentru o nouă campanie de dezinformare lansată de presa rusă împotriva Ucrainei și UE, care a făcut comentarii gen „o catastrofă care durează deja cinci ani în toate sferele”, „o opțiune externă greșită a Ucrainei”. Au fost amintite, printre altele, elemente ale unor narațiuni tipice: „stat fals”, „lovitură de stat”, „rusofobie”, „sărăcie” ș.a.
Serghei Lavrov afirmă că sancțiunile europene și americane nu au niciun temei și nici vreun efect, iar înrăutățirea relațiilor Bruxelles – Moscova a avut loc în urma susținerii directe de către UE a loviturii de stat din Ucraina. În realitate, Ucraina, UE și SUA au criticat Rusia pentru susținerea, probată, a mercenarilor din Donbass și au denunțat anexarea ilegală, nerecunoscută în plan internațional și fără precedent în Europa post-belică, a Crimeii.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Tancurile americane nu ar putea invada Rusia și ar întâmpina dificultăți asemănătoare cu cele pe care le-au avut diviziile blindate germane din Al Doilea Război Mondial. E un fake news care trimite, pe de-o parte, la narațiunea privind planuri de atac ale NATO/SUA, iar pe de altă parte la metanarațiunea legată de cel de-Al Doilea Război Mondial.
El a acuzat Uniunea că a stat cu braţele încrucişate în faţa atacurilor la care au fost fost supuşi din partea noii puteri pro-occidentale de la Kiev locuitorii peninsulei Crimeea, anexată în același an de ruși, şi ai Donbasului, din est, unde a izbucnit o sângeroasă rebeliune prorusă.
În timp ce șeful diplomației europene se afla la Moscova, într-o vizită nu lipsită de controverse, Rusia a anunțat expulzarea a trei diplomați europeni. A fost o umilință publică, care i-a înfuriat pe mulți.
