România a introdus, în premieră, pe agenda reuniunii de la Lisabona a miniştrilor de Externe din țările membre ale Uniunii Europene, tema conflictelor îngheţate din spațiul ex-sovietic învecinat. Într-un interviu pentru Radio România, șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, a anunțat că a propus crearea unui post de reprezentant special al Uniunii pentru conflicte îngheţate şi rezilienţa statelor din Parteneriatul Estic, aplicarea de sancţiuni în regiunile separatiste, dar şi sprijin umanitar pentru locuitorii de acolo. Trebuie să plecăm de la originile acestor conflicte, puse în scenă şi utilizate şi în continuare de către Rusia, pentru a proiecta propriile sfere de influenţă în regiune. Uniunea Europeană nu poate să fie cu adevărat un actor global dacă nu reuşeşte să fie influentă în propria sa vecinătate. Am propus mai multe vizite, ideea de vizite de grup ale miniştrilor de externe, vizitele Înaltului reprezentant, mai ales în Republica Moldova, Georgia, Ucraina. De asemenea, să ne implicăm mai mult în relaţia cu regiunile separatiste, chiar dacă, în acelaşi timp, consolidăm politica de nerecunoaştere a acestor regiuni, prin livrări de echipamente medicale şi de vaccinuri. Şi am exemplificat cu sprijinul pe care România îl acordă Republicii Moldova, vaccinuri care, de altfel, au ajuns şi în Transnistria, înainte ca alte vaccinuri din alte surse să ajungă – a declarat ministrul Aurescu.
Luna acesta, statele ex-sovietice afectate de conflictele înghețate alimentate de ruși, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, au semnat un memorandum privind cooperarea în domeniul integrării europene. Acesta stabilește o serie de obiective comune ale celor trei republici, care au semnat în 2014 acorduri de asociere și liber schimb cu Uniunea Europeană. Potrivit ministerului de Externe al Republicii Moldova, memorandumul oferă baza normativă pentru întreprinderea demersurilor diplomatice comune, consultări trilaterale și acțiuni de comunicare publică. Documentul a fost semnat la Kiev, în marja reuniunii miniștrilor de Externe Dmytro Kuleba din Ucraina, David Zalkaliani din Georgia și Aureliu Ciocoi din Republica Moldova, acesta din urmă asigurând și șefia interimară a Guvernului de la Chișinău. În martie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut un turneu diplomatic în cele trei state, ai căror lideri pro-occidentali vor să iasă de pe orbita Moscovei, și le-a încurajat aspirațiile. Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în republicile pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă. Ucraina și Georgia au sperat să fie admise la summit-ul Alianței organizat, în 2008, la București. Reticența mai multor țări occidentale și, în primul rând, a Franței și Germaniei, care voiau să menajeze Rusia, a amânat o decizie. Trei luni mai târziu, rușii au invadat Georgia și au scos de sub controlul autorităților de la Tbilisi regiunile secesioniste pro-moscovite Osetia de Sud și Abhazia, iar în 2014 au anexat Crimeea și au alimentat rebeliunea din Donbas, termen generic pentru regiunile industriale estice Donețk și Lugansk, cu cea cea mai mare densitate de populație rusofonă și rusofilă din Ucraina. Scenariul a fost inaugurat în Transnistria, ieşită de facto, de sub controlul Chișinăului încă din 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de parte rebelilor separatişti. Comentatorii amintesc vechea remarcă geopolitică potrivit căreia Rusia nu poate fi un imperiu fără Ucraina și relevă importanța Georgiei pentru securitatea energetică a Uniunii Europene, ca țară de tranzit pentru hidrocarburile din zona caspică, ce ajung în Europa prin coridorul meridional și prin Marea Neagră.
