România ar uma să înființeze o armată comuncă Ucraina, iar acesta este un plan al Statelor Unite îndreptat împotriva Rusiei, potrivit unei narațiuni false care apare în presa de la București și de la Chișinău. Narațiunea atribuie prevederi inexistente unui Acord de cooperare militară dintre România și Ucraina.
ȘTIRE: „Președintele Klaus Iohannis a semnat promulgarea Acordului de cooperare militară dintre România și Ucraina. Astfel că, începând cu data de 16 iulie, s-a dat verde legal la punerea în practică a ”planului nebun” al Statelor Unite ale Americii pentru această parte din Europa, prin constituirea unei viitoare armate comune româno – ucrainene.
Un prim pas în realizarea acestui proiect fără precedent dintre un stat membru al NATO și al Uniunii Europene și unul non – UE și aflat în conflict deschis cu Federația Rusă fiind astfel realizat. Drept urmare, Armata Română și cea ucraineană vor recurge la achiziții ”la pachet” și producere de tehnică militară comună. O comisie mixtă urmând a stabili procedurile și pentru implementarea celei mai halucinante prevederi ale Acordului semnat inițial pe 5 septembrie 2020 între Kiev și București și aprobat apoi pe 22 iunie 2021 de plenul Senatului României. Fiind vorba de protecția comună și schimbul informațiilor clasificate! […] Armata Română riscă să fie atrasă în strategia radicalizată a actualei Puteri de la Kiev de a internaționaliza cu orice preț conflictul mocnit pe care Ucraina îl întreține cu Federația Rusă”, scrie Ziarul Național.
NARAȚIUNI: 1. România își va contrui armată comună cu Ucraina pentru a lupta împotriva Rusiei. 2. România va fi expusă unor riscuri de securitate prin oferirea de informații clasificate Kievului și va fi atrasă într-un război împotriva rușilor. 3. România și Ucraina sunt state-marionetă obediente intereselor SUA în regiune. 4. Ucraina întreține un conflict cu Rusia.
CONTEXT/ETOS LOCAL: România și Ucraina colaborează de mai mulți ani de zile, în cadrul unor manevre și exerciții militare comune periodice sub egida NATO. În ultimele luni, Kievul și Moscova și-au intensificat activitățile militare, cea mai activă fiind Rusia, care dorește să dea un semnal militar în regiune, masând trupe la granițele cu Ucraina.
Tensiunile vin pe un fundal politic în care Rusia va avea alegeri parlamentare pe 19 septembrie. Atât liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, cât și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski sunt în scădere de popularitate în țările lor, iar pozițiile mai dure adoptate în ultimele luni țintesc creșterea rating-ului politic.
Rusia încearcă să împiedice apropierea Ucrainei de NATO, dar și de statele vecine, cu precădere de România, stat membru NATO și UE. Pe de altă parte, Ucraina este foarte vocală și cere să fie primită în NATO, în special pentru garanțiile de securitate oferite de articolul 5 al Tratatului Alianței, în condițiile în care tensiunile din estul țării cu rebelii proruși susținuți de Moscova se intensifică periodic.
Armata română are încă în dotare echipament militar vechi de provenință sovietică la care trebuie să asigure mentenanță, iar Ucraina poate oferi aceste servicii, fiind un hub regional pentru astfel de servicii din domeniul militar.
OBIECTIV: Ținta este de a creea sentimente de nesiguranță pentru cetățenii României și o reticență în colaborarea cu Ucraina.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În primul rând, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, semnat la Bucureşti pe 5 septembrie 2020, nu face referire la formarea vreunei armate comune comune româno-ucrainene.
În expunerea de motive a documentului de la Camera Deputaților, se explică clar scopului acestuia.
„Părțile încurajează achiziția de armament și tehnică militară în cadrul proiectelor comune și producția de armament și de tehnică militară, reparația și modernizarea armamentului, tehnici militare și furnizarea altor servicii în domeniul tehnicii militare, asigurând spirjinul tehnic în producția lor”.
Mai mult, articolul din Ziarul Național vorbește de „schimb de informații clasificate”, în timp ce documentul prevede „protecția informațiilor clasifice”, ceea ce este cu totul altceva. De altfel, România apără cibernetic Ucraina încă din 2014, după o decizie luată la nivelul Alianței Nord-Atlantice la Summitul NATO din Țara Galilor. De acest lucru se ocupă specialiștii din Serviciul Român de Informații (SRI), sub umbrela NATO.
În altă ordine de idei, Ucraina nu este statul care întreține un conflict cu Rusia, ci Rusia este statul străin care menține un conflict mocnit în estul Ucrainei, în regiune separatiste Lugansk și Donbas. Ucraina este în poziția unui stat care se apără, în niciun caz unul agresor. Mai mult, Rusia a anexat deja ilegal, în urma unei invazii militare, peninsula Crimeea, în primăvara lui 2014.
România este de asemenea un state membru NATO cu obligații și responsabiliți în regiune ce decurg din această postură și nu o „colonie americană”, această fiind una dintre principalele narațiuni ale propagandei ruse anti-occidentale. România cooperează deja de mai mulți ani în domeniul miliar cu Ucraina.
De asemenea, NATO încurajează aducerea industriei de apărare a Ucrainei la standardele NATO și reformarea companiei naționale ucrainene Ukroboronprom.
„Angajamentul Ucrainei de a reforma sectorul de securitate și apărare este binevenit pentru NATO și aliații săi. Acțiunile Rusiei și conflictul din estul Ucrainei fac ca aceste reforme să fie și mai necesare, iar sincronizarea cu atât mai bună. Reformele o un scop și mai strategic: mai larg: o Ucraina democratică și prosperă, ceea ce ar fi cel mai bun răspuns la agresiunea rusă și influența sa malignă”, declarat recent Gordon B. Davis jr, adjunctul Asistentului Secretarului General NATO, la forumul „Industria eficientă pentru apărare”, organizat zilele trecute în Ucraina de către Liov Security Forum și Ukroboronprom, cu sprijinul Departamentului de Diplomație Publică al NATO.
CUI ÎI SERVEȘTE NARAȚIUNEA: Kremlinului în încercarea de a dezinforma cetățenii români și de a stârni și induce viziuni anti-NATO și anti-SUA în România, cu extensie spre Ucraina.
