Donații
Veridica.md
După întrevederea de la Moscova cu șeful diplomației UE Josep Borrell, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat pentru presa rusă, într-un amplu interviu de o oră, că sancțiunile europene și americane nu au niciun temei și nici vreun efect, pentru că au consolidat economia rusă, iar înrăutățirea relațiilor Bruxelles – Moscova a avut loc în urma susținerii directe de către UE a loviturii de stat din Ucraina și a rusofobiei din statele baltice. În urma acestor procese, Rusia a fost nevoită să nu mai desfășoare summit-ul comun cu UE. Aceste relatări sunt o dezinformare, care a fost dezvoltată de o serie de organe de presă în cadrul unor editoriale și analize. În realitate, Ucraina, UE și SUA au criticat Rusia pentru susținerea, probată, a mercenarilor din Donbass și au denunțat anexarea ilegală, nerecunoscută în plan internațional și fără precedent în Europa post-belică, a Crimeii. Deși Lavrov a afirmat că UE a agresat lumea rusă, în realitate Rusia s-a comportat ca stat-agresor în repetate rânduri, Ucraina fiind doar cel mai recent caz.
ȘTIRE: „În 2014, UE însăși a dărâmat arhitectura legăturilor diverse cu Rusia, care a fost creată cu grijă de-a lungul anilor. Cauza principală a fost sprijinul Uniunii Europene a loviturii de stat anticonstituționale din Ucraina, cu un pronunțat accent anti-rus. Drept urmare, reuniunile la nivel înalt Rusia-UE, care aveau loc de două ori pe an, precum și reuniunile comune ale guvernului rus cu Comisia Europeană au fost suspendate. Formatele Consiliului de parteneriat permanent UE-Rusia și zeci de dialoguri sectoriale sunt înghețate. Mai devreme – cu mult înainte de lovitura de stat din Ucraina – la insistența statelor membre ale UE, lucrările au fost întrerupte în cazul proiectului unui acord aproape finalizat privind călătoriile fără vize pe termen scurt pentru cetățenii din Rusia și UE. Motivul: este imposibil, spun ei, să se permită un regim fără vize pentru Rusia până când UE nu îl va oferi Georgiei, Moldovei și Ucrainei. Adică, și aici există politizare directă și un subtext deschis anti-rus”, a adăugat Lavrov.
În plus, potrivit șefului ministerului rus de externe, din 2004, când Statele Baltice au aderat la UE, a existat o discriminare deschisă și consecventă împotriva populației de limbă rusă care locuiește acolo, a existat un atac asupra activităților mass-media ruse [….]
„Oamenii care nu au atacat pe nimeni [reprezentanții autoproclamatelor Republici Popular Donețk și Lugansk] au fost declarați teroriști, deși atacul a fost efectuat de un regim ilegal care a ajuns la putere ca urmare a unei lovituri de stat. Și Occidentul a înghițit-o, la fel cum a înghițit lovitura de stat în sine și cum a înghițit faptul că instigatorii loviturii de stat au început imediat să vorbească din poziții rusofobe, inclusiv în ceea ce privește limba rusă din Ucraina în ansamblu. Ca răspuns la aceasta, Donbassul a spus că „vrem să fim independenți”, dar apoi a fost de acord cu negocierile, iar Crimeea a votat pentru reunificarea cu Rusia. Valul rusofob, care a presupus acele schimbări geopolitice din Ucraina și Crimeea, a fost sancționat, sau cel puțin Occidentul nu a obiectat și chiar l-a încurajat ”, a spus Lavrov.
[….]
„Mă bucur chiar că avem o astfel de istorie cu sancțiunile - am învățat în cele din urmă să înțelegem că trebuie să ne bazăm doar pe noi înșine. Sancțiunile sunt introduse pentru a simți satisfacția că ne pedepsesc, dar sancțiunile nu duc la nimic și nu pot determina o schimbare în linia noastră de apărare a intereselor noastre naționale ”, a subliniat Lavrov.
[….]
Occidentul nu are nevoie de o Rusie puternică, își amintesc încă Rusia din anii 1990, slabă, neformată din punct de vedere economic și politic, dar care încă își căuta propria cale pe arena internațională. SUA speră că economia rusă va fi sfâșiată ca urmare a sancțiunilor. Nu s-a împlinit, dimpotrivă, Rusia și-a consolidat economia, industria și apărarea, creând armament care nu are analogi, nici măcar în Statele Unite. De asemenea, Rusia prima din lume a dezvoltat un vaccin împotriva coronavirusului."
NARAŢIUNI: 1. În 2014 în Ucraina a avut loc o lovitură de stat anticonstituțională, care a fost susținută de UE. 2. UE încurajează rusofobia în Ucraina și în țările baltice. 3. Sancțiunile anti-ruse nu au nicio legătură realitatea, iar efectul lor este consolidarea economiei Federației Ruse. 4. Crimeea s-a alipit la Rusia pentru că populația se temea de rusofobia autorităților ucrainene. 5. Rusia este victima acțiunilor rusofobe ale Occidentului.
CONTEXT: În 2013, în urma unor presiuni puternice ale Rusiei, președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat în ultimul moment să semneze asocierea țării sale la UE. Acest lucru a dus la o amplă mișcare de protest, cunoscută ca Euromaidan, care după câteva luni s-a transformat într-o revoluție ca urmare a încercării autorităților de a reprima protestul inclusiv prin folosirea muniției de război împotriva manifestanților. Președintele Viktor Ianukovici a fugit în Rusia și au fost organizate alegeri prezidențiale și parlamentare care au fost câștigate de forțele pro-europene. Ca răspuns, Rusia a preluat controlul Crimeii prin așa-numiții „omuleți verzi”, militari care nu purtau semnele de identificare naționale, apoi a anexat peninsula în urma unui referendum nerecunoscut de comunitatea internațională. Totodată, Moscova a sprijinit mișcări separatiste în Donbass, trimițând armament, muniții, bani și mercenari. UE și SUA au reacționat la această agresiune adoptând sancțiuni împotriva Rusiei. Moscova, pe de altă parte, a invocat dreptul la autodeterminare al Crimeii și, în ciuda dovezilor existente (mărturii directe, fotografii din satelit și de la fața locului, anchete despre ruși uciși în luptă, informații ale serviciilor secrete), a negat că ar fi implicată în vreun fel în conflictul din estul Ucrainei. În același timp, Moscova a acuzat UE că încurajează rusofobia, iar de câțiva ani a promovat intens, pentru publicul intern, narațiunea că că răcirea relațiilor dintre Kremlin și Bruxelles este o consecință a deciziei unilaterale a Rusiei, care nu mai poate suporta nedreptățile ce i se fac populației vorbitoare de limba rusă din Ucraina și statele baltice.
OBIECTIV: Scopul acestor campanii de dezinformare încadrate într-o serie de metanarațiuni este de a justifica publicului rus pașii făcuți de Moscova în relațiile cu vecinii, cu SUA și UE. Bruxellesul este arătat ca un inamic al lumii ruse, care încurajează rusofobia și care a permis „lovitura de stat” din Ucraina. Așadar, potrivit acestor narațiuni, Moscova nu este un stat agresor, ci o victimă, fiind nevoită să se apere. Narațiunile sunt promovate și în limbi de circulație internațională pentru a determina o schimbare a percepțiilor despre Rusia ale publicului european și internațional. Sunt, de asemenea, promovate narațiuni care caută să denatureze realitățile europene și să probeze, de pildă, că drepturile omului sunt încălcate în statele UE – se insistă, de pildă, pe brutalitatea poliției în timpul unor proteste, deseori prin scoatere din context.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Sancțiunile UE și SUA nu sunt un moft politic, după cum sunt ele prezentate de șeful diplomației ruse, ci au fost introduse ca răspuns la acțiunile agresive și abuzurile Rusiei (anexarea Crimeii, conflictul din Donbas etc.). Fiecare sancțiune introdusă a fost inițial dezbătută și argumentată. Informația că acestea ar fi avut un efect pozitiv este o dezinformare menită să preseze decidenții politici ale UE și SUA să le anuleze în ideea că nu își ating scopul și, astfel, cei care au mai mult de pierdut sunt tot occidentalii, care ratează afaceri cu piața rusă. În realitate, impactul sancțiunilor se resimte, mai ales că acesta a fost conjugat cu scăderile de preț înregistrate în ultimii ani pe piața hidrocarburilor (un produs de export esențial pentru Rusia) iar, mai recent, cu criza generată de pandemia de Covid-19. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, estima de altfel, după revenirea dintr-o vizită la Moscova în care UE a fost insultată, că sancțiunile au dus la o scădere a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor de aproximativ 30%. De altfel, până și Lavrov a admis, printre rânduri, în același interviu, că există îngrijorări privind posibila blocare a unor sectoare economice ale Rusiei în urma acestor sancțiun.
Crimeea nu s-a separat de Ucraina de frica rusofobiei ci a fost ocupată militar de o putere străină, conflictul din Donbass a fost stimulat și sprijinit din exterior chiar de către Rusia. În Ucraina nu a avut loc o lovitură de stat ci o revoltă populară urmată, oricum, de alegeri legitime, recunoscute de comunitatea internațională (spre deosebire de pseudo-referendumul organizat în Crimeea ocupată). Presa rusă a mai adăugat, comentând declarațiile lui Lavrov că Occidentul vrea să vadă Rusia la pământ, ceea ce nu coincide cu nicio poziție oficială a Bruxellesului sau Washingtonului. În majoritatea declarațiilor și rezoluțiilor oficiale comunitatea internațională i-a solicitat Rusiei să revină la dialog și la dreptul internațional, fiind precizat faptul că prosperitatea și dezvoltarea economică comună reprezintă priorități într-o lumea multipolară. Occidentul cere, însă, respectarea dreptului internațional și a drepturilor omului.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
