Ambasadorul rus a părăsit ședința pentru că, spune el, nu mai răbda minciunile răspândite de reprezentantul Uniunii Europene.
Administrația americană bloca de doi ani programul ”petrol în schimbul datoriilor”, al contestatului președinte al Venezuelei.
Cel puţin 262 de copii au fost ucişi de la începutul războiului la 24 februarie şi sute de şcoli au fost avariate, potrivit organizaţiei.
La începutul lunii aprilie, Statele Unite au impus, deja, constrângeri severe Sberbank, înghețându-i toate activele în contact cu sistemul financiar american și interzicându-i toate tranzacțiile cu clienți americani.
Acordul va face posibilă îndeplinirea promisiunii făcute de cancelarul Olaf Scholz după invadarea Ucrainei: deblocarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţării în următorii câţiva ani şi modernizarea Bundeswehr, ale cărei echipamente sunt depăşite.
Graţie acestui sistem, Rusia va putea ocoli infrastructura de plată occidentală, iar plăţile vor fi făcute prin intermediul depozitarului central din Rusia – a explicat ministrul Finanţelor, Anton Siluanov.
S-a schimbat comerţul energetic global de război, în condiţiile în care Marea Britanie, SUA şi multe companii din UE au refuzat să cumpere ţiţei rusesc, forţând Moscova să caute cumpărători în Asia. India şi China au importat milioane de barili de ţiţei din Rusia, profitând de discounturile ridicate.
Rusia a creat în mod intenţionat o situaţie de penurie iarna trecută, stocându-şi gazul mai degrabă decât să-l trimită în Europa, fapt care a dus la majorarea preţurilor, şi şi-a umplut rezervoarele care vor fi „pline până în iulie”.
În vigoare de la începutul sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, ca represalii la războiul din Ucraina, această excepţie a permis Moscovei să scape de incapacitatea de plată.
Printre echipamentele ce urmează să fie livrate Ucrainei, Danemarca s-a angajat să trimită un sistem de lansator de rachete antinavă Harpoon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme ce echipează marina ţărilor occidentale.
„Pe parcursul celor 20 de ani ai carierei mele diplomatice am fost martor la diferite viraje în politica noastră externă, dar niciodată nu mi-a fost atât de ruşine de ţara mea ca pe 24 februarie”, când Rusia a invadat Ucraina – a scris Boris Bondarev, consilier pe lângă Reprezentanţa permanentă rusă.
Țările occidentale duc un război prin proxy în Ucraina împotriva Rusiei și vor distrugerea acesteia, dar conflictul armat afectează mai mult Occidentul decât pe Rusia.
După ce legea va fi promulgată de preşedintele Joe Biden, ajutorul total acordat până acum de Statele Unite Ucrainei va depăși 50 de miliarde de dolari.
Anunțul vine după ce, joi, Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viață, pedeapsa maximă, pentru primul militar rus judecat pentru crime de război la Kiev, sub acuzația că a ucis un civil neînarmat, la sfârșitul lunii februarie.
Finlanda importă din Rusia cea mai mare parte din gaze, însă acestea au o pondere de doar aproximativ 5% în consumul de energie.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
New Delhi, care se angajase să furnizeze grâu ţărilor fragile cândva dependente de exporturile din Ucraina, a explicat că doreşte să asigure „securitatea alimentară” pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Cine nu acceptă e luat la bătaie, pretind rușii.
După întâlnirea avută într-un castel vechi de 400 de ani din stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, înalți diplomați din Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, SUA și UE s-au angajat, între altele, să-și continue asistența militară și de apărare „atâta timp cât este necesar”.
Moscova va recurge la articolele 5 şi 6 ale Convenţiei asupra armelor chimice din 1972, pentru a cere o anchetă internaţională – susține ambasadorul rus la ONU.
Excentricul miliardar Elon Musk l-a provocat, la mijlocul lunii martie, pe preşedintele rus Vladimir Putin la „o luptă unu la unu”, având drept miză Ucraina.
Jill Biden a fost în Slovacia, iar incursiunea ei în Ucraina a fost ținută secretă până în ultimul moment.
Preşedintele Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, Viaceslav Volodin, a pregătit terenul pentru invazie.
Ea vrea să-și expime recunoştinţa față de generozitatea şi sprijinul poporului român pentru refugiaţii ucraineni.
Pe agenda reuniunii G7, a treia de la începutul anului, figurează posibile sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei.
Consiliul de Securitate Naţională din Statele Unite a calificat drept „iresponsabilă” afirmaţia potrivit căreia Washingtonul ar fi ajutat Ucraina să ucidă generali ruşi.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
O coloană de tehnică militară românească a fost surprinsă în timp ce se deplasa spre granițele cu Republica Moldova și Ucraina, scrie presa rusă făcând trimitere la o înregistrare video efectuată de un amator din propriul automobil. Filmarea – folosită și pentru alte dezinformări – e pretext pentru reluarea tezelor privind intenția României de a ocupa Republica Moldova și a ataca regiunea separatistă transnistreană.
Vizita lui Jill Biden este cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni; preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi s-a întâlnit duminică, la Kiev, cu preşedintele ucrainean.
Dependența europeană de hidrocarburile importate din Rusia împiedică adoptarea unor sancțiuni care să priveze Moscova de venituri semnificative, pe care le poate folosi pentru a-și susține mașina de război. Occidentul caută surse alternative, însă acestea sunt, în general, „Rusii mai mici” – regimuri autoritare acuzate și ele de încălcarea drepturilor omului.
