În timp ce armata rusă continuă să lovească Ucraina cu rachete și alte arme letale, națiunile occidentale au răspuns doar parțial cu sancțiuni împotriva industriei de apărare a Rusiei. Cea mai recentă rundă de sancțiuni a fost anunțată marți, de Statele Unite cu o listă de companii și conducători de întreprinderi care suportă penalități.
Dar o examinare Reuters arată că peste 30 de șefi ai firmelor rusești de arme și cel puțin 14 companii din apărare nu au plătit încă vreun preț impus de Statele Unite, Uniunea Europeană sau Regatul Unit. În plus, sancțiunile împotriva producătorilor și magnaților de arme ai Rusiei au fost aplicate în mod inconsecvent de aliații NATO, unele guverne impunând penalități, iar altele nu, arată studiul Reuters.
Printre mogulii de arme care nu au fost sancționați de niciuna dintre aceste trei autorități se numără Alan Lushnikov, cel mai mare acționar al Kalashnikov Concern JSC, producătorul inițial al binecunoscutei puști de asalt AK-47. Compania a fost sancţionată din 2014, când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, dar Lushnikov, care deține 75% din acţiuni a scăpat. Același model este la Almaz-Antey Concern, fabricanutul cunoscutelor rachete Kalibr, cu rază lungă de acțiune. Compania a fost sancționată de Statele Unite, UE și Marea Britanie, dar directorul ei general, Yan Novikov nu a fost pedepsit. Un alt director care a scăpat de sancțiunile occidentale este Sergey Pitikov, de la Firma rusă JSC Research and Production Corporation Konstruktorskoye Byuro Mashynostroyeniya, cunoscută sub numele de KBM, și principala producătoare de rachete Tochka-U. O rachetă balistică Tochka-U a lovit acum trei luni gara din orașul ucrainean Kramatorsk, unde a ucis cel puțin 50 de persoane, inclusiv copii, și a rănit peste 100. A fost cruțat și Alexander Denisov, CEO-ul NPO High Precision Systems, compania-mamă a KBM. High Precision Systems supraveghează producția unei game largi de rachete, artilerie, lansatoare de grenade și mitraliere utilizate de Rusia. Printre companiile nesancționate, identificate de Reuters, sunt V.A. Uzina Degtyarev (ZDEGI.MM), care produce mitraliere, arme antitanc și antiaeriene, sau fabricile de muniție din Klimovsk și Novosibirsk.
Descoperirile Reuters apar în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că actualele sancțiuni occidentale împotriva Rusiei „nu sunt suficiente” pentru a opri atacurile în regiunile de est ale Ucrainei, Lugansk și Donețk.
Luna trecută, Reuters a cerut explicații de la oficialii din Marea Britanie, UE și Statele Unite cu privire la aceste omisiuni și a furnizat autorităților occidentale o listă cu peste 20 de companii și peste trei duzini de persoane care au scăpat de sancțiuni. Solicitarea agenţiei britanice de presă a rămas fără răspunsuri concrete, dar sancţiunile anunţate marţi de americani îi vizează acum pe câțiva de pe acea listă. Firmele de pe lista Reuters care au fost sancționate de abia în această săptămână de Departamentul american al Trezoreriei includ PJSC Tupolev, producătorul de avioane de luptă și JSC VNII Signal, care fabrică sisteme mecanice și de navigație pentru tancurile rusești și unele dintre cele mai avansate sisteme de rachete din țară. Cele două companii nu sunt însă sancționate de UE sau de Marea Britanie.
Europa și Statele Unite nu au reușit să coordoneze sancțiunile nici măcar împotriva producătorilor de arme ilegale. JSC Scientific and Production Association Splav care fabrică bombe cu dispersie, interzise printr-un tratat internațional din 2008 a fost sancționată de Statele Unite, dar nu de Marea Britanie sau UE. CEO-ul său, Alexander Smirnov a scăpat cu totul de sancțiuni. Potrivit Oficiului ONU pentru Drepturile Omului, bombe cu dispersie au fost folosite în Harkov, pe 24 martie, unde au ucis opt civili și au rănit alți 15.
Într-o declarație din 10 iunie, Comisia Europeană a spus că există un efort de a alinia listele de sancțiuni între aliați pentru a obține ”efectul cumulativ maxim”. Când listele nu coincid, se arată în declarația Comisiei, persoanele și companiile omise pot fi adăugate ulterior, dacă există suficiente dovezi.
Printre cele mai importante firmele rusești nesancționate de occidentali este și VSMPO-Avisma Corp (VSMO.MM), cel mai mare furnizor de titan din lume și deținută în proporție de 25% de Rostec. Aprovizionează industria de apărare a Rusiei, dar printre clienți sunt și giganții aerospațiali occidentali, Airbus și Boeing. Este un factor care a permis companiei să scape de pedeapsă, susțin trei experți ruși în domeniul apărării care au discutat cu Reuters.
Vicepreședintele VSMPO-Avisma și acționarul majoritar, miliardarul rus Mikhail Shelkov, clasat anul acesta de Forbes drept a 59-a cea mai bogată persoană din Rusia, rămâne și el nesancționat.
Airbus a răspuns la întrebările Reuters că potențialele sancțiuni asupra titanului rusesc „ar dăuna masiv întregii industrii aerospațiale din Europa”, dar nu și Rusiei, deoarece vânzările Avisma reprezintă doar o mică parte a exporturilor totale rusești. Potrivit celui mai recent raport anual al companiei, vânzările din 2020 au reprezentat aproximativ două treimi din veniturile VSMPO-Avisma, de 1,25 miliarde de dolari.
Este problema clasică a sancțiunilor, explică Richard Connolly, directorul firmei britanice de consultanță Eastern Advisory Group, care consiliază guvernele și întreprinderile cu privire la economia rusă și industria ei de apărare. ”Dacă vrei să rănești pe cineva, te vei răni pe tine însuți”, spune Connolly.
