Municipalitatea Moscovei a schimbat, miercuri, adresa oficială a ambasadei Statelor Unite în Rusia, sub pretextul că-i onorează, astfel, pe separatiștii pro-ruși din Ucraina şi pentru a denunța, de fapt, sprijinul americanilor pentru Kiev. Potrivit unei decizii a primăriei, misiunea diplomatică se află acum, la numărul 1, în Piața Republicii Populare Donețk, numele unuia dintre cele două teritorii separatiste din Donbassul ucrainean (est), cărora Rusia le-a recunoscut independenţa chiar înainte de a invada Ucraina, pe 24 februarie. Decizia, susţine municipalitatea, a fost adoptată în urma unui vot online, organizat de autorități, la care ar fi participat 278.684 de persoane. Noul nume a fost a fost dat unui pasaj până acum anonim, învecinat cu ambasada. Numele străzilor din jurul misiunii diplomatice nu se schimbă. Manevra, notează agenţiile internaţionale de ştiri, aminteşte de o măsură similară din Statele Unite, unde, î n 2018, o porțiune a străziipe care e ambasada Rusiei la Washington DC a fost numită „Boris Nemtsov Plaza”, în memoria unui opozant rus asasinat în 2015, chiar lângă Kremlin.
Ambasada rusă de pe şoseaua Ilie Ilaşcu
Veteranii presei de la București notează că, acum aproape trei decenii, în Consiliul General al Capitalei României, a existat o inițiativă asemănătoare , nefinalizată, după condamnarea la moarte de către separatiștii pro-ruși din Transnistria (est) a combatantului pentru integritatea Republicii Moldova și pentru reunificarea cu România Ilie Ilașcu. Numele acestuia ar fi urmat să fie preluat de șoseaua bucureșteană Pavel Dmitrievici Kisseleff, pe care se află ambasada rusă în România. Numitul demnitar țarist a fost șeful plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești în timpul administrației militare rusești din Principate, între 1829 și 1834. Ilie Ilașcu este unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992), președinte al Frontului Popular din Moldova - Filiala Tiraspol (1989-1992, până când a fost lichidată de separatiști), deputat în două legislaturi în Parlamentul de la Chișinău. Participant la luptele de pe Nistru, care s-au soldat cu sute de morți și, odată cu intervenția trupelor rusești de partea separatiștilor, cu ieșirea, de facto, a Transnistriei de sub controlul Chișinăului, Ilașcu a fost deținut politic al regimului de la Tiraspol (1992-2001) și condamnat la moarte (1993) de către o instanță neconstituțională, subordonată politic Moscovei. În 2001, în circumstanțe neclare nici azi, a fost pus în libertate și a exercitat două mandate de senator la București, pe listele PRM.
