Președinții iranian, Ibrahim Raisi, rus, Vladimir Putin, și turc, Recep Tayyip Erdogan, se întâlnesc, marți, la Teheran, pentru discuții care se concentrează în primul rând asupra conflictului din Siria și asupra războiului din Ucraina și consecințelor acestuia asupra economiei globale. Este primul summit găzduit de Raisi de când a venit la putere, în urmă cu un an, și a doua călătorie în străinătate a lui Putin, de când trupele sale au invadat Ucraina, pe 24 februarie. Întâlnirea tripartită survine la câteva zile după turneul președintelui american Joe Biden în Orientul Mijlociu, unde a vizitat Israelul și Arabia Saudită, două țări ostile regimului fundamentalist șiit de la Teheran. Rusia, Turcia și Iranul reprezintă actori majori în războiul care devastează Siria începând din 2011. Moscova și Teheranul susțin regimul lui Bashar al-Assad, iar Ankara îi sprijină pe rebeli. Cele trei țări au lansat, în 2017, așa-numitul proces Astana, menit oficial să aducă pacea în Siria. Turcia amenință, de la sfârșitul lunii mai, să lanseze o nouă operațiune militară în nordul Siriei, unde încearcă să creeze o „zonă sigură” de 30 de kilometri la graniță. Teheranul și Moscova și-au declarat, deja, opoziția față de o astfel de ofensivă.
Siria, prietena separatiștilor pro-ruși
La sfârșitul lunii trecute, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat încetarea relațiilor diplomatice dintre țara sa și Siria, după ce regimul de la Damasc a recunoscut independența așa-ziselor republici separatiste pro-ruse Donețk și Lugansk. „Este o poveste nesemnificativă” – a afirmat Zelenski, după ce Siria a anunțat că va recunoaște independența celor două entități secesioniste, devenind a doua țară din lume, după Rusia, care procedează astfel. Moscova le recunoscuse independența în februarie, cu câteva zile înainte de a invada Ucraina. Nu este prima dată când Siria își manifestă sprijinul pentru teritorii secesioniste din spațiul ex-sovietic, recunoscute de Rusia ca independente. În 2018, Damascul a recunoscut independența regiunilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud din Georgia. Dictatura socialistă din Siria și fosta Uniune Sovietică au fost aliate de zeci de ani, iar legăturile au fost întărite semnificativ de războiul civil sirian și de intervenția militară a Moscovei alături de regimul lui al-Assad, în 2015. Un alt fost satelit sovietic, Coreea de Nord, a recunoscut, după Siria, independența celor două republici fantomă din Donbass, iar Kievul a rupt imediat legăturile diplomatice cu dictatura comunistă de la Phenian, considerată cea mai ermetică din lume.
Turcia, mediator între ruși și ucraineni
Săptămâna trecută, Rusia și Ucraina ar făcut progrese în timpul unei reuniuni a experților lor militari, pe teren neutru, la Istanbul, în Turcia, cu privire la problema spinoasă a deblocării exporturilor de cereale din porturile ucrainene. Amfitrionii turci au anunțat că noi discuții pe acest subiect vor avea loc săptămâna aceasta. Despre „progrese cu adevărat substanțiale” „în asigurarea exportului sigur și securizat al produselor alimentare ucrainene peste Marea Neagră” a vorbit şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. El speră să se ajungă în curând la un „acord formal”, „pentru a atenua suferința umană și foametea în lume”. Potrivit ministrului turc al Apărării, Hulusi Akar, negociatorii militari ruși și ucraineni au convenit asupra „controalelor comune” în porturi și asupra modalităților de „garantare a securității rutelor de transfer” - coridoare sigure pentru transportul maritim al produselor agricole. „Delegația ucraineană m-a informat că s-au făcut progrese. Vom conveni asupra detaliilor cu secretarul general al Națiunilor Unite în zilele următoare" – a spus şi președintele Volodimir Zelenski. Moscova, la rândul său, și-a reiterat pretenţia de a „verifica și percheziționa navele, pentru a evita contrabanda cu arme”. De asemenea, Rusia dorește ca Ucraina să-și demineze porturile. Aceasta refuză, însă, de teama unor atacuri amfibiii. Potrivit agenţiilor internaţionale de presă, dacă părţile ajung la un acord, prin Marea Neagră vor ieşi aproximativ 20 de milioane de tone de cereale blocate în silozurile ucrainene, în special la Odessa (sud, cel mai mare oraş-port al ţării).
