Un document neoficial atribuit Uniunii apreciase că obstacolul major pentru integrarea europeană a regiunii sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledase pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari.
Washingtonul se alătură Bruxellesului şi Bucureştiului, care au criticat dur încercarea stângii pro-ruse din parlamentul de la Chişinău de a decapita Curtea Constituţională.
În ajunul demisiei, Armenia a obținut un enorm succes diplomatic, după ce președintele american, Joe Biden, a devenit primul lider de la Casa Albă ce recunoaște genocidul antiarmenesc declanșat, acum 106 ani, de imperiul otoman.
A-ți aminti trecutul, a accepta adevărul, a-i omagia pe morți e formă de datorie și de luptă contra uitării, negării și minicunii – i-a scris el omologului său armean, Armen Sarkisian.
Partidele democrat și socialist își dispută, practic, supremația politică de trei decenii, după prăbușirea celei mai ermetice și autarhice dictaturi comuniste din Europa.
Analiștii prevăd că inițiativa riscă să tensioneze relațiile cu Turcia, aliată în NATO cu Statele Unite.
România va fi vecină cu Rusia, după ce armata rusă va cuceri o bună bucată din Ucraina și îi va tăia complet accesul la Marea Neagră. De asemenea, Rusia va cuceri estul și sudul Ucrainei, cu tot cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Ea a declarat că americanii urmăresc îndeaproape situația din Belarus și cer eliberarea imediată a tuturor deținuților politici de acolo.
Statele Unite păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume, după ce Washingtonul a condus intervenţia NATO din 1999, care a determinat retragerea trupelor sărbești din provincia cu populație majoritar albaneză.
Anterior, toate țările membre NATO s-au declarat solidare cu decizia Statelor Unite de a institui noi sancțiuni financiare contra Moscovei și de a expluza diplomați ruși.
SUA, România și Republica Moldova se pregătesc să atace obiective strategice importante ale Rusiei în regiunea separatistă transnistreană, precum depozitul de muniții de pe vremea URSS de la Cobasna. Această narațiune este promovată în contextul în care tensiunile se intensifică în zonă, dat fiind că Rusia concentrează trupe la granițele Ucrainei.
Cel mai recent scandal de spionaj din Italia, acolo unde un ofițer italian cu acces la informații confidențiale ale NATO a fost prins în flagrant în timp ce îi vindea informații secrete unui atașat militar rus, scoate în evidență încă o dată acțiuni ostile ale Rusiei la adresa NATO. Recrudescența acestor activități s-a produs în special după Euromaidan și anexarea Crimeii de către Federația Rusă în 2014.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Parlamentul României pregătește, din obediență față de Statele Unite, o lege antirusească gândită pentru un avocat corupt. Această narațiune falsă apare într-o postare de pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei la București care critică așa-numita lege Magnițiki, aflată la Camera Deputaților după ce a fost adoptată de Senat. Legea prevede, de fapt, instituirea unor sancțiuni pentru cetățenii străini care se fac vinovați de încălcări grave ale drepturilor omului.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, i-a cerut Ankarei să revină asupra acestei decizii.
Măsura intervine după ce preşedintele rus Vladimir Putin a abordat la 4 martie problema reţelelor de social media, afirmând că Internetul trebuie să 'respecte legile morale', altfel 'societatea se va distruge'.
Președintele Volodimir Zelenski își vinde țara companiilor transnaționale americane, Ucraina devine o colonie a Occidentului, iar Rusia va fi alungată pe nedrept din spațiul ei de influență istorică tradițională. Aceste narațiuni au fost promovate de presa rusă pornind de la afirmații, scoase din context, ale Iuliei Sviridenko, șef-adjunct al Oficiului Președintelui Ucrainei.
Luarea sa de poziție survine pe fondul conflictului dintre Parlamentul dominat de stânga filorusă şi preşedintele pro-occidental Maia Sandu.
Achiziția sistemului de artilerie HIMARS de către România e prezentată de canalul Kremlinului, Sptunik, drept o manevră prin care Statele Unite încearcă să își aducă în regiune echipamente care vor fi folosite împotriva unui viitor atac asupra Rusiei.
Alianța Nord-Atlantică are nevoie de o „amenințare rusă” pentru a se putea menține, întrucât aceasta este singura sa rațiune de a exista. Această narațiune falsă este promovată de portavocea Kremlinului, Sputnik, care preia opinia unui senator rus.
Pe tot parcursul pandemiei de coronavirus de la începutul lui 2020 până în prezent, Rusia a văzut o fereastră de oportunitate în a câștiga avantaje tactice și imagologice. În timp ce Vestul era copleșit de criza medicală și căuta și avea diverse tentative, mai mult sau mai puțin stângace, de o opri răspândirea coronavirusului, Moscova acționa pe toate canale oficiale, dar și cele informale din arsenalul războiului hibrid, pentru a discreta Occidentul.
Pe 25 februarie a avut loc prima operațiune militară ordonată de președintele Joe Biden. Forțele americane au bombardat un obiectiv din Siria folosit de miliții coordonate de Iran. Raidul a readus în atenție un război aproape uitat și amintește de complexitatea acestui conflict cu ramificații regionale.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
Sistemul HIMARS, care şi-a dovedit maturitatea operaţională în conflicte reale, fiind testat în timpul operaţiilor militare, va fi instalat în estul ţării – anunţă ministerul Apărării.
Washingtonul păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume.
Tancurile americane nu ar putea invada Rusia și ar întâmpina dificultăți asemănătoare cu cele pe care le-au avut diviziile blindate germane din Al Doilea Război Mondial. E un fake news care trimite, pe de-o parte, la narațiunea privind planuri de atac ale NATO/SUA, iar pe de altă parte la metanarațiunea legată de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cercurile conservatoare din SUA scriu că noul președinte democrat al SUA, Joe Biden, ar fi semnat un ordin executiv care va promova homosexualitatea ca element central al politicii externe a SUA și, mai mult, vor fi întocmite „liste negre” cu liderii religioși mondiale care se opun fenomenului LGBT. Ar fi vizate și organizații ultra-conservatoare americane care au legături cu România.
În timp ce șeful diplomației europene se afla la Moscova, într-o vizită nu lipsită de controverse, Rusia a anunțat expulzarea a trei diplomați europeni. A fost o umilință publică, care i-a înfuriat pe mulți.
Postul, care este finanţat de Congresul american şi a avut o contribuţie majoră la prăbuşirea dictaturilor comuniste din Europa, a mai fost amendat în ultimele săptămâni, în ceea ce comentatorii califică o încercare a Rusiei de a-i obstrucţiona activitatea sau chiar de a-l alunga din ţară.
Cheia realizării acestui obiectiv este normalizarea relaţiilor cu Kosovo, care va avea la bază recunoaşterea reciprocă – afirmă diplomaţia americană.
Rusia spune că înlocuirea rapidă a combustibilui său reprezintă un risc pentru securitatea regională nucleară
Pe 26 ianuarie, Joe Biden a discutat prima oară cu Vladimir Putin în calitate de președinte al Statelor Unite. Cei doi se cunoșteau de ani de zile, dar convorbirea lor nu pare să fi fost o discuție între doi prieteni care s-au regăsit, nici un schimb de amabilități între șefii a două state care vor să stabilească un prim contact și să testeze apele.