Stația Spațială Internațională este unul dintre puținele domenii de cooperare încă în desfășurare între Moscova și Washington, după declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei ruse din Ucraina.
Statele Unite au anunțat un ajutor militar major pentru Ucraina, în valoare de peste trei miliarde de dolari, care include 50 de mașini de infanterie blindată de tip Bradley și zeci de alte vehicule blindate.
Manifestanții de dreapta au cerut intervenția armatei, pentru ca aceasta să „măture” instituțiile statului de o clasă politică pe care ei o consideră profund coruptă.
„Nu sprijinim țările care își intensifică relațiile sau își exprimă sprijinul pentru reabilitarea lui Bashar al-Assad, un dictator brutal” – le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care l-a descris în repetate rânduri pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, drept un „asasin”, nu mai exclude acum o întâlnire cu acesta.
Românul Gheorghe Hagi, liderul așa-numitei generații autohtone de aur din anii 1990, spune că e o zi tristă pentru fotbalul mondial, care și-a pierdut, poate, cea mai importantă personalitate.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
Desfășurarea de către Ucraina a unei operațiuni militare pe teritoriul Crimeii este egală cu o declarație de război a SUA împotriva Rusiei, iar Moscova poate răspunde bombardând Washingtonul, scrie presa guvernamentală rusă, citând un oficial de la Moscova. În realitate, Ucraina are dreptul să își recupereze acest teritoriu iar comunitatea internațională nu a recunoscut vreodată anexarea ilegală a Crimeii sau apartenența sa la Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price, a declarat că este „responsabilitatea guvernului Georgiei să-l trateze pe domnul Saakașvili în mod echitabil și cu demnitate”.
Nevoile operaționale ale Ucrainei sunt estimate la 40-57 de miliarde de dolari pentru anul 2023.
Companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine” – afirmă experții americani.
O nouă conferința de sprijin pentru Kiev e programată, marți, la Paris.
Președintele Vladimir Putin susține că Moscova ar trebui, probabil, să se gândească la adoptarea „ideilor dezvoltate de americani, pentru a-și asigura propria securitate”.
În schimbul lui, rușii i-au dat drumul baschetbalistei americane Brittney Griner, ai cărei suporteri afirmau că e ținută ostatică, în contextul tensiunilor dintre Moscova și Washington, provocate de invadarea Ucrainei, pe 24 februarie.
Încă din iunie, Statele Unite i-au cerut Chinei să nu mai sprijine invazia rusă din Ucraina, pentru a evita să se plaseze de partea greșită a istoriei.
Sectorul a fost puternic afectat de sancțiunile occidentale, adoptate după ce trupele ruse au invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie.
Republica Islamică acuză Israelul că a sabotat unele dintre instalațiile sale nucleare și că a asasinat personaje importante din Iran, inclusiv oameni de știință.
„Sunt gata să vorbesc cu (președintele rus Vladimir) Putin, dacă el caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă" - a declarat președintele american, Joe Biden.
„Am avea probleme fără Statele Unite” – recunoaște șefa guvernului de la Helsinki.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Finlanda și Suedia vecină au depus, în mai, o solicitare comună de aderare la Alianța Nord-Atlantică, rupând cu tradiția de decenii a neutralității.
Bucureştiul, susţine amfitrionul reuniunii, Bogdan Aurescu, va deveni capitala diplomatică europeană şi euroatlantică.
Apărute inițial ca aparate de supraveghere, aparatele fără pilot – dronele – au trecut printr-o serie de transformări, de la vehicule de lansare a unor lovituri chirurgicale, la arme din arsenalul armatelor moderne, la fel cum sunt artileria și aviația. Dronele joacă un rol important și în războiul din Ucraina, unde în ultimele săptămâni s-a pus accentul pe o altă dimensiune a lor, aceea de instrumente ale terorii.
Decizia a fost adoptată la cererea Statelor Unite.
Anterior, Washingtonul a solicitat o „dezescaladare” în Siria, ca răspuns la declarațiile președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, ce amenințase cu o operațiune la sol în nordul țării vecine, deja prefațată de o serie de raiduri aeriene împotriva pozițiilor kurde.
Încă din 2010, când i s-a încredințat organizarea Cupei Mondiale în defavoarea Statelor Unite, țara arabă din Golf a fost ţinta constantă a numeroase acuzaţii de corupţie sau privind condiţiile de muncă dezumanizante pentru migranţi, nerespectarea drepturilor femeilor ori ale comunităţii LGBTQ+.
Acesta l-ar implica pe un faimos traficant rus de arme, Viktor Bout, reținut de autoritățile americane și supranumit„negustorul morții”.
Viaceslav Igorevici Penciukov provine din regiunea rusofonă Donețk, o zonă din estul Ucrainei recent anexată de Rusia, printr-un decret al președintelui Vladimir Putin.
Directorul CIA, William Burns, şi şeful spionilor ruşi, Serghei Narîşkin, s-au întânit, săptămâna aceasta, la Ankara.
Forțele Rusiei au lansat un atac masiv asupra Ucrainei, dar neagă orice implicare în loviturile din Polonia.
Ankara acuză în mod frecvent Statele Unite și alte țări occidentale că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor (PKK) și din Unitățile de Protecție a Poporului (YPG), entități considerate teroriste.
Militarii americani din cunoscuta Divizie 101 aeropurtată au fost amplasați în România inclusiv pentru a ataca regiunea separatistă transnistreană, în primul rând centrala electrică din această regiune, susține un controversat politolog rus. Narațiunea falsă este preluată de Politnavigator, un site afiliat Kremlinului.
Cei doi s-au întâlnit cu ocazia summitului G20, care se anunță dominat de amenințările actuale pentru securitatea globală.
Donează
