Adunarea Populară, miniparlamentul Găgăuziei, își exprimă îngrijorarea în legătură cu decizia Legislativului de la Chișinău de a interzice panglica „Sfântului Gheorghe” în Republica Moldova. Potrivit deputaților de la Comrat, această panglică reprezintă un simbol al victoriei în cel de-al Doilea Război Mondial, iar localnicii o poartă în piept cu mândrie în ziua de 9 mai, data la care, în 1945, Germania hitleristă a capitulat în fața Uniunii Sovietice staliniste. Aleșii găgăuzi acuză Parlamentul că dezbină societatea și promovează cenzura.
Pe fondul războiului din Ucraina vecină, Parlamentul Republicii Moldova a modificat Codul Contravențional și a interzis afișarea simbolurilor care promovează acțiuni de agresiune militară, crime de război și crime împotriva umanității. Printre acestea se numără panglica bicoloră negru-portocaliu, cunoscută drept panglica „Sfântului Gheorghe”, simbol marțial rusesc încă din epoca țaristă, precum și literele „Z” și „V”, afișate frecvent de trupele ruse care au invadat Ucraina. Persoanele care vor răspândi simbolurile interzise, inclusiv în mediul online, vor fi amendate.
Numită oficial Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia, regiunea din sudul Republicii Moldova are circa 125 de mii de locuitori, peste 80 de procente dintre aceștia fiind găgăuzi. Ei sunt o populație turcică de confesiune creștin ortodoxă. Au fost colonizați în sudul Basarabiei de regimul țarist, care i-a adus acum două secole din estul Bulgariei. Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși rusificării forțate de către ocupanții sovietici, combinată cu o izolare forțată față de români, astfel încât astăzi ei nu numai că nu cunosc defel limba română, dar nu mai vorbesc nici propriul lor idiom turcic. Potrivit experților în securitate, autoritățile de la Comrat au întreținut mult timp legături subterane cu separatiștii pro-ruși din Transnistria (est), deși bașkanul (guvernatorul) Găgăuziei e din oficiu membru al Guvernului de la Chișinău.
Potrivit celui mai recent recensământ, din 2014, pe lângă români (unii, autodeclarați moldoveni), care însumează peste 80% din populație, în Republica Moldova trăiesc circa 180 de mii de etnici ucraineni (6,5%) și 110 mii de etnici ruși (4%).
