Au fost reținute mai multe persoane bănuite că încearcă să destabilizeze situația din țară.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Acesta a permis exportul a aproape 9 milioane de tone de cereale și a atenuat criza alimentară mondială cauzată de război.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
Aceasta extinde interdicția deja existentă privind promovarea „propagandei LGBT” printre copii, interzicând-o în rândul persoanelor de toate vârstele.
Mulți dintre rușii care au fugit de mobilizarea parțială a lui Putin au ajuns în Georgia, iar prezența lor generează probleme demografice, economice, politice și, desigur, sociale. În plus, autoritățile de la Tbilisi nu pot fi sigure că toți acești migranți sunt fugari și că printre ei nu se află și agenți ai Moscovei. Toate aceste aspecte generează o problemă de securitate națională, care trebuie gestionată în timp ce țara încearcă și să mențină parcursul european, după ce a ratat, anul acesta, statutul de țară-candidat la aderare.
La o întâlnire cu premierul român, Stoltenberg a mulțumit României pentru contribuția la securitatea comună.
O nouă strategie de apărare definește răspunsul Statelor Unite în fața acestor amenințări.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Ea avertizează că iarna viitoare va fi și mai dificilă decât aceasta.
Ucraina a acuzat Crucea Roșie Internațională de lipsă de acțiune, ceea ce-i expune abuzurilor pe militarii ucraineni reținuți de ruși.
ONG-ul pentru drepturile omului Viasna, al cărui fondator, Ales Beliaţki, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul acesta, îl recunoaște pe Saţiuk drept prizonier politic.
Israelul nu va oferi armament Ucrainei pentru că acesta va fi vândut Iranului, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează intenționat greșit pe fostul premier Benjamin Netanyahu. În realitate, cuvintele politicanului au fost scoase din context, iar refuzul Israelului este determinat de alte motive.
Suspectul era infiltrat într-un grup de cercetare a amenințărilor din zona arctică, unde Norvegia se învecinează cu Rusia.
Fără să se refere la efectele sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin afirmă că există provocări semnificative în aproape toate domeniile.
NATO a a avertizat Moscova să nu inventeze motive pentru escaladarea conflictului.
Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava (nord-est), devenit operațional încă din martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania.
În vară, Ucraina a obținut de la creditorii săi internaționali un moratoriu de doi ani asupra datoriei sale externe, estimată la 20 de miliarde.
Un șef din trust susține că e vorba de o mașină-capcană, în care ar fi fost plasați explozibili.
Teheranul neagă constant că ar furniza armament Moscovei deși admite cooperarea militară bilaterală.
Sunt așteptate întreruperi de curent și probleme cu încălzirea, iar oamenii sunt sfătuiți cum să-și izoleze cât mai bine locuințele.
Premierul ungar afirmase că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul dat Ucrainei cresc riscul de război în Uniunea europeană.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
Bombele murdare sunt arme de distrugere în masă, care combină explozibilii convenționali cu material radioactiv.
El apreciase că negocierile reprezintă singura şansă ca Rusia să facă pace cu Ucraina.
Eurosceptică, șefa guvernului de la Roma este, însă, o atlantistă convinsă și o susținătoare a Ucrainei invadată de trupele ruse.
Republica Moldova se militarizează intens, iar guvernarea pro-europeană instaurează un regim dictatorial care nu va putea fi destituit pe căi democratice, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-un interviu pentru publicația rusă Pravda. Țirdea reia, de fapt, teze promovate tot mai intens de propaganda rusă și de politicieni pro-moscoviți de la Chișinău.
NATO cere Rusiei să nu folosească pretextul unei așa-zise provocări ucrainene pentru a escalada conflictul.
O complicată rețea, în mare parte secretă, ar contribui la transporturile rusești.
4.388 au solicitat azil.
Țara sa e sigura lovită vreodată de bomba atomică, în august 1945, când armata americană a pus capăt războiului din Pacific distrugând orașele nipone Hiroshima și Nagasaki.