Secretarul american al Apărării spune că Washingtonul își păstrează prezența militară în regiune.
Preşedintele Klaus Iohannis reitereză „susţinerea de neclintit pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale” ale statului vecin.
Agențiile umanitare ale ONU vor avea nevoie de 3,9 miliarde de dolari pentru a ajuta 11,1 milioane de oameni din Ucraina și 1,7 miliarde de dolari pentru 4,2 milioane de refugiați în diferite țări din Europa de Est.
Maria Ponomarenko a criticat bombardarea teatrului din orașul ucrainean Mariupol, asediat atunci de armata rusă.
„Măsurile de sprijin social” decise de autorități „cuprind plăți pentru cetățenii ruși mobilizați și pentru cei care și-au exprimat voluntar dorința de a participa la operațiunea militară specială”.
UE a trimis militari, instructori și spioni în Ucraina cu mult timp înaintea războiului din 2022, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse care o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova. În realitate, UE nu a trimis în trecut și nu participă nici acum la acțiunile militare pe teritoriul Ucrainei.
Președintele moldovean a acuzat Moscova că ar folosi cetățeni din cele două țări pentru o lovitură de stat la Chișinău..
Premierul naționalist Viktor Orban dă vina în mod frecvent pe sancțiunile impuse de Bruxelles Rusiei pentru a explica declinul economic.
„Au venit aici pentru a evita să ucidă oameni nevinovați și să fie uciși într-un război declanșat de țara lor.”
Statele Unite recunosc că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Durata conflictului, mai mare decât se preconiza inițial, pierderile înregistrate și dificultățile cotidiene au un impact asupra ucrainenilor și mulți resimt o oboseală de război – chiar dacă sunt în continuare hotărâți să reziste. Propaganda rusă încearcă, în stil propriu, să exploateze această oboseală și problemele inerente unui război atât de distructiv, care pare să nu se mai termine.
Autoritățile spun că s-au asigurat de lipsa oricărui pericol înainte a permite reluarea zborurilor.
Turcia amână ratificarea cererii de aderare pentru Suedia pe motiv că țara găzduiește teroriști kurzi.
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
El ar fi încheiat o alianță informală cu șeful grupului de mercenari Wagner, oligarhul tot mai influent Evgheni Prigojin, și cu alți naționaliști care susțin războiul din Ucraina.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a demis-o pe Natalia Gavrilița pentru că a vrut un premier care să epureze opoziția, potrivit unei publicații pro-Kremlin. Aceasta mai afirmă și că Natalia Gavrilița ar fi fost umilită public de schimbarea neașteptată și reia mai multe narațiuni false care ar arăta că guvernarea pro-europeană de la Chișinău este dictatorială și profund anti-rusă.
Ea a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea.
Chișinăul confirmă, Bucureștiul nu.
Ministru: toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, continuă și în 2023.
„Din păcate, mai multe instalații de înaltă tensiune au fost afectate (…), ceea ce a condus la întreruperi de curent”.
În martie 2022, el a fost în Polonia, pentru a se întâlni cu autoritățile de la Varșovia, cu militari americani și cu refugiați ucraineni.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.
Armata ucraineană anunțase că rachetele au survolat România și Moldova înainte de a intra în Ucraina.
Un personaj pe vremuri discret, supranumit bucătarul lui Putin, pentru dineurile pe care i le organiza liderului de la Kremlin, patronul Wagner, Evgheni Prigojin, s-a impus ca un jucător major în conflictul din Ucraina.
Analiștii militari occidentali spun că ofensiva de care se tem ucrainenii a început deja.
Colonelii care au preluat puterea cu forța în 2020 au îngropat alianța militară cu Franța și partenerii săi occidentali și s-au orientat către Rusia.
Circa o sută de mii au ales să rămână aici.
Kievul pledează pentru livrarea de avioane de luptă și arme cu care să-i poată alunga pe ruși.
Anchetatorii spun că liderul de la Kremlin a decis să le livreze separatiștilor pro-ruși tipul de rachetă folosit în atac.
Estonia se pregătește pentru alegeri generale, care sunt programate în martie. Anul acesta alegerile se vor desfășura pe fundalul invaziei Ucrainei de către Rusia și a problemelor provocate de război în întreaga regiune. Astfel, securitatea și energia nu au cum să nu fie temele principale ale campaniei electorale. Pe de altă parte, tot din cauza războiului, este foarte puțin probabil ca vreunul dintre partidele principale să ridice problema îmbunătățirii relațiilor cu Moscova, ca o modalitate de a curta minoritatea rusă din Estoniei.
Chișinăul confirmă existența unor activități destabilizatoare.