Preşedintele Aleksandar Vucic susține că aceste presiuni sunt o consecință a „noului context geopolitic”, născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Riga acuză continuarea de către Rusia a „agresiunii militare pe scară largă împotriva Ucrainei, lansată pe 24 februarie 2022”.
Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Andrei Medvedev, în vârstă de 26 de ani, a trecut granița ruso-norvegiană din Nordul Îndepărtat, în noaptea de 12 spre 13 ianuarie, și a cerut azil în regatul scandinav.
Moscova și occidentalii au înmulțit expulzările reciproce de diplomați după ce armata rusă a invadat Ucraina, dar e prima dată de la declanșarea războiului când un ambasador este trimis acasă.
Oamenii săi au mai anunțat capturarea a două sate de lângă lângă orășelul minier.
În noiembrie, șeful armatei americane, Mark Milley, a declarat că armata rusă a suferit pierderi de peste 100.000 de morți sau răniți, cu un bilanț „probabil” similar pentru partea ucraineană.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
O sursă din cadrul diplomației de la Moscova, citată de agenţiile de presă, pretinde că jurnaliştii ruși sunt terorizaţi în Hexagon.
Suspecții „le-au oferit rușilor coordonatele infrastructurii critice” și „au colectat informații despre (...) mișcările unităților (ucrainene) din regiune”.
Kremlinul acuză Vestul că menține „iluzia” unei posibile victorii ucrainene „pe câmpul de luptă”.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
Numărul este mai mare decât al celor care s-au retras de pe piața rusă, în urma invaziei din Ucraina.
Imagini apărute pe internet arată sisteme de apărare instalate pe clădiri din capitala rusă.
Budapesta a mai folosit metoda pentru a obține propriile fonduri înghețate de UE.
Cazul a fost descris ca fiind cel mai mare scandal de spionaj din istoria recentă a Suediei şi ca o probă a infiltrării spionilor ruşi în serviciile secrete suedeze.
Rusia rămâne principalul partener strategic al Kazahstanului, dar cea mai mare țară ex-sovietică din Asia Centrală s-a distanțat de Moscova după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
În timpul luptelor pentru orăşelul minier Soledar, vecin cu Bahmutul, oligarhul Evgheni Prigojin remarcase, deja, ardoarea cu care se bate armata ucraineană şi infirmase zvonurile despre dezertări în masă din rândurile acesteia.
Berlinul a găsit surse alternative într-o jumătate de an.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Activiști din grupul naționalist SERB - care întrerupe în mod frecvent mitingurile opoziției din Rusia - au fost cei care au sunat la poliție, pentru a-i reclama pe participanți.
Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a salutat „sosirea unui jucător atât de important”, care „va îmbunătăți (...) dezvoltarea economiei” locale.
Ziarul moscovit Kommersant scrie că a fost deschis un dosar penal împotriva a opt soldați, acuzați că au părăsit cu armele asupra lor o bază din regiunea ucraineană ocupată Lugansk și că au călătorit cu taxiul în Rusia.
În mai anul trecut, el a spus că apartenența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la minoritatea etnică evreiească nu înseamnă că regimul de la Kiev nu e nazist, fiindcă și dictatorul german Adolf Hitler a avut „sânge evreiesc”.
Liderul de la Kremlin cere însă sprijinul populației, eroism din partea soldaților și performanțe de la industria de armament.
Presa considerată apropiată de serviciile rusești de securitate susține că toate victimele ar fi soldați mobilizați să lupte în Ucraina.
În martie 2022, ca ministru de Interne al landului Saxonia Inferioară, el a promovat o inițiativă legislativă care prevedea „consecințe penale” pentru oricine își exprimă public aprobarea față de invazia rusă din Ucraina.
Serbia a condamnat invadarea Ucrainei dar s-a abținut să impună sancțiuni Rusiei.
„Forțele armate ruse nu bombardează clădirile rezidențiale sau infrastructura civilă, ci bombardează ținte militare” – pretinde purtătorul de cuvânt al președinției de la Moscova, Dmitri Peskov.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
