Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a solicitat statelor membre NATO să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei, potrivit unei narațiuni false a presei guvernamentale ruse. În realitate, cuvintele liderului ucrainean au fost scoase din context, acesta abordând, de fapt, subiectul activării articolului 5 al Tratatului NATO dacă Alianța va fi atacată de Rusia.
Acordul expiră săptămâna viitoare, iar Ucraina l-ar vrea prelungit pentru cel puțin un an.
Criticii spun că o lege asemănătoare este folosită în Rusia pentru reprimarea disidenților.
„Echipa noastră se angajează să respecte principiul toleranței zero față de corupție” – a declarat premierul Denis Șmihal.
Autoritățile nu au raportat nicio victimă sau pierdere materială cauzată de cele două drone care n-au fost doborâte.
Opozanții ruși acuză oficiali din ministerul lui Șoigu de delapidare de fonduri destinate reconstrucției orașului-port de la Marea Azov.
Şefa guvernului a exclus să se alieze cu partidul de extremă dreapta EKRE, care a pledat împotriva ajutorului militar suplimentar pentru Kiev și a cerut să nu mai fie acceptați refugiați ucraineni.
Teza despre cele două popoare distincte – moldovean și român – a fost readusă în discuție de presa rusă în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a votat o lege care presupune înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din legislația Republicii Moldova cu „limba română”. Propaganda rusă susține că măsura – luată ca urmare a unei hotărîri a Curții Constituționale – este menită să pregătească unirea Republicii Moldova cu România.
Ajutorul militar al Estoniei pentru Ucraina invadată de trupele ruse se ridică în prezent la mai mult de 1% din Prudusul Intern Brut - cea mai mare contribuție a unei țări în raport cu dimensiunea economiei sale.
„La această etapă, Chișinăul nu se aliniază la zece tipuri de regimuri de sancțiuni. Dar această cifră se va diminua în viitorul apropiat” – a promis ministrul de Externe, Nicu Popescu.
În ajun, preşedintele Vladimir Putin a calificat incidentele de la Briansk drept „terorism”.
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Deşi experţii spun că are o valoare strategică îndoielnică, oraşul a devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii industriale Donbas.
Washingtonul sancționează totodată oficiali ruși implicați în arestarea și anchetarea opozantului Vladimir Kara-Murza.
Potrivit agențiilor de presă ruse, care citează martori și surse din cadrul serviciilor de securitate și de urgență, gruparea ucraineană ar fi luat ostatici.
Acesta expiră pe 18 martie.
Rusia luptă într-un un nou „război pentru apărarea patriei”, dar de data aceasta adversarul nu este Germania nazistă ci NATO, care vrea să o înfrângă prin intermediul Ucrainei, potrivit unei narațiuni false din presa guvernamentală rusă. În realitate, NATO nu este parte a conflictului din Ucraina, iar confruntarea cu Occidentul nu poate fi considerată un război pentru apărarea patriei pentru că Rusia nu a fost agresată de nimeni, ci a invadat un stat independent.
Conducerea Rusiei crede că se află într-un război permanent și are o viziune imperială și expansionistă, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și cum planul de refacere a „Rusiei Mari” pus în mișcare de Putin prevede capturarea Ucrainei prin război și a Belarusului prin forțarea unei uniuni.
Finlanda care are cea mai lungă graniță europeană cu Rusia a renunțat la deceniile de neutralitate după invazia rusă din Ucraina.
Declarația adoptată de deputați susține și crearea unui tribunal special pentru crimele de război comise de ruși.
Statele Unite și aliații europeni s-au confruntat cu Rusia la reuniunea G20 din cauza războiului din Ucraina.
Președintele Putin a vorbit despre un act terorism la graniță, dar ucrainenii susțin că partizanii ruși care se opun regimului de la Moscova își fac simțită prezența.
Procurorul-șef, Laura Codruţa Kovesi spune că este singurul instrument disponibil acum pentru combaterea acestei forme de criminalitate.
Raiduri similare au vizat portul Sevastopol, în decembrie 2022, o centrală electrică, la începutul lunii octombrie, și sediul flotei de la Marea Neagră, în vară.
Comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 și a ajuns la circa 3,6 miliarde.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Săptămâna trecută, prim-ministrul naționalist Viktor Orban, care e considerat şi patronul politic al preşedintei Novak, și-a exprimat îngrijorările cu privire la admiterea celor două ţări scandinave.
De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.
Rusia spune că Serghei Lavrov va profita de ocazie pentru a critica Occidentul.
Acestea au fost difuzate în special în regiunile Belgorod și Voronej (vest), învecinate cu Ucraina invadată de trupele Moscovei, în capitala Moscova și în metropola Sankt Petersburg, din nord-vest, precum și în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Fosta republica sovietică central-asiatică împarte cu Rusia circa 7.500 de kilometri de graniță comună.
