Președintele ucrainean spune că victoria împotriva agresorului depinde de ajutorul promis de aliați.
Guvern: „facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.”
SRI: În 2017, Bratislav Jivcovic fusese de mai multe ori în România, „cu scopul de a întreprinde activităţi de culegere de informații care, potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.”
Această vizită surpriză a lui Sanchez, a doua de la începutul războiului, vine după cea de luni a președintelui american, Joe Biden, și cea de marți a premierului italian, Giorgia Meloni.
El a salutat încă o dată „curajul” și „eroismul” soldaților care au invadat Ucraina.
Oficial, Tbilisi își menține cursul spre integrarea în structurile euro-atlantice, dar mișcarea către Occident a fost caracterizată mai degrabă de inerție în ultima vreme, în timp ce influența Moscovei e în creștere. Partidul de guvernământ, fondat de oligarhul Bidzina Ivanișvili, leagă tot mai mult interesele acestuia, fie ele politice sau de afaceri, de interesul național. Într-un moment decisiv pentru viitorul Georgiei, o astfel de politică se poate dovedi fatală.
Ucraina și Republica Moldova s-ar pregăti de o operațiune militară împotriva Transnistriei iar în ajutor va veni și o „armadă” de tancuri care staționează în România, scrie publicația rusă politnavigator, care face referire la afirmațiile unor așa-ziși experți ruși. La doar trei zile după publicarea narațiunii false în presă, aceasta a fost reluată oficial, într-o formă ușor modificată, de ministerul rus al Apărării.
O rezoluție aprobată de marea majoritate a țărilor membre susține încheierea unei păci durabile, cu respectarea integrității teritoriale a Ucrainei.
„Este mai mult decât clar că a fost tratat foarte rău și a fost supus torturii” – declara, în decembrie, un medic american.
El îndeamnă „să rămânem aproape de poporul ucrainean martir, care continuă să sufere, și să ne întrebăm dacă s-a făcut totul pentru a opri războiul”.
Aceştia ar fi interzis ca luptătorilor săi să li se dea până şi „lopeți care le permit să sape tranșee”.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
Șeful diplomației de la Beijing vizitează Moscova pe fondul îngrjorărilor americane privind un eventual sprijin militar chinez împotriva Ucrainei.
Vladimir Putin spune că-l așteaptă la Moscova pe președintele chinez Xi Jinping.
El susține că Rusia se bate pentru teritoriile sale istorice.
Potrivit ministerului român de Externe, acesta „s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele firești de consolidare a legăturilor culturale și s-a transformat, în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse în Ucraina”.
Înțelegerea americano-rusă prevede reducerea la jumătate a numărului de lansatoare de rachete nucleare strategice și instituie un nou regim de inspecție și verificare.
El susține că „elitele Occidentului nu-și ascund obiectivul: să provoace o înfrângere strategică a Rusiei, adică să termine cu noi odată pentru totdeauna”.
Comentatorii notează că războiul este o problemă delicată pentru regimul comunist de la Beijing, din cauza legăturilor sale diplomatice și economice puternice cu Moscova, consolidate de interesul comun de a contrabalansa puterea Statelor Unite.
Ea trebuie să gestioneze prezența în coaliția guvernamentală a doi aliați-problemă, șeful Ligii de extrema dreapta, Matteo Salvini, și liderul Forza Italia, octogenarul Silvio Berlusconi, un prieten personal al președintelui rus, Vladimir Putin.
Vladimir Putin a anulat un decret care afirma că suveranitatea Moldovei este baza de soluționare a problemei transnistrene.
Joe Biden a rostit un discurs înflăcărat la Varșovia pentru a sublinia determinarea Vestului în apărarea democrației.
Sunt așteptate noi planuri de consolidare a flancului estic al NATO.
Potrivit serviciilor de informaţii, ruşii arată un interes neobişnuit pentru instalaţiile marine.
Șeful noului guvern pro-occidental de la Chișinău, Dorin Recean, a cerut demilitarizarea Transnistriei.
Ministerul Infrastructurii de la Kiev a comunicat că adâncimea canalului Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.
Vicepreședintele american, Kamala Harris, a pus la îndoială neutralitatea afișată de China.
Votat de Parlament la mai puțin de o săptămâna de la demisia guvernului Gavrilița, cabinetul Recean a propus un program de guvernare care pune accentul pe securitate, dezvoltarea economiei și integrarea europeană a Republicii Moldova. Documentul nu face vreo trimitere la relațiile cu Rusia, deși e clar că aceasta va continua să influențeze, prin oamenii săi, procesele politice de la Chișinău și are și alte pârghii importante, în primul rând Transnistria și arma energetică.
Olanda cere pedepsirea celor care permit încălcarea măsurilor restrictive.
Liderul de la Kremlin urmează să se adreseze națiunii după aproape un an de invazie în Ucraina.
Ambasada de la București exprimă recunoștință față de România pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean.
„Suntem privilegiați (că) avem această relație bună cu România, care ne-a ajutat enorm.”