Fluxul de refugiați crește iarăși.
Un stat nu poate să îşi aroge drepturi de orice fel în raport cu cetăţenii altui stat – subliniază diplomația română.
Fluxul e, din nou, în ușoară scădere.
Peste 944.000 de oameni au părăsit Ucraina cu destinația România de la debutul războiului, în 24 februarie.
Numai sâmbătă, au venit aproape nouă mii.
Totalul se apropie de un milion.
Patru ani ar urma să stea după gratii, pentru abuz în serviciu, și fostul primar de sector Cristian Popescu-Piedone.
În România, în ultimele 24 de ore, au intrat circa 8.300 de ucraineni.
Participanţii la sondaj afirmă că s-ar orienta către Germania (21%), Franţa (14%), Marea Britanie (14%). Alţi 30% au luat în calcul relocarea în Italia, SUA sau Australia.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
Guvernarea de la Chișinău renunță la statutul de neutralitate al Republicii Moldova, în timp ce Vestul o înarmează pentru a o transforma într-un scut viu împotriva Rusiei, scrie publicația pro-Kremlin politnavigator.net, care reia tezele despre prezența militară românească în Republica Moldova și sprijinul militar pe care Chișinăul l-ar oferi Ucrainei.
9 mai va fi altfel decât de obicei: sărbătorirea sa poate fi considerată o celebrare a agresiunii ruse. În așteptarea evenimentelor de la Moscova și de aiurea, Veridica și-a propus să afle ce (mai) înseamnă 9 mai în fosta URSS și în țările ex-comuniste și a apelat la corespondenții săi din țările respective.
De la declanşarea crizei din Ucraina și până acum, aproape 860.000 de oameni au venit în România, fugind de războiul din țara lor.
România, Polonia, Ucraina și Republica Moldova vor ataca împreună regiunea separatistă transnistreană, potrivit unei dezinformări apărute în presa română. Dezinformarea a fost publicată în România, într-un text care conține o serie de dezinformări specifice propagandei rusești.
Vizita lui Jill Biden este cel mai recent semnal de sprijin din partea unor reprezentanţi americani de rang înalt în favoarea Ucrainei şi a ţărilor vecine care ajută refugiaţi ucraineni; preşedinta Camerei Reprezentanţilor Nancy Pelosi s-a întâlnit duminică, la Kiev, cu preşedintele ucrainean.
O coloană de tehnică militară românească a fost surprinsă în timp ce se deplasa spre granițele cu Republica Moldova și Ucraina, scrie presa rusă făcând trimitere la o înregistrare video efectuată de un amator din propriul automobil. Filmarea – folosită și pentru alte dezinformări – e pretext pentru reluarea tezelor privind intenția României de a ocupa Republica Moldova și a ataca regiunea separatistă transnistreană.
Ucraina și-a reluat exporturile cu ajutorul României.
Peste 5,3 milioane de ucraineni au fugit din țara lor, de când trupele ruse au invadat-o, în urmă cu două luni – relevă statisticile Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați.
De la începutul războiului, au sosit în țară mai bine de 800.000 de oameni; la nivel mondial, numărul refugiaților ucraineni a depășit 5,3 milioane.
Înainte de invazia rusă, Ucraina avea o populație de 37 de milioane de oameni în zonele aflate sub controlul guvernului său.
Podul rutier şi feroviar care traversează estuarul Nistrului a fost grav avariat marți de o rachetă a forţelor ruse – precizează directorul căilor ferate ucrainene.
Poliția de Frontieră vorbește de o creştere cu peste 38% a numărului ucrainenilor care au intrat în România, într-o zi; de la începutul războiului, s-au refugiat în țară mai bine de 786.000.
Serviciul de informații militare al Ucrainei a încercat, împreună cu Statele Unite, să păcălească România să trimită militari din forțele speciale la Herson, lângă Crimeea, pentru a fi atacați de ruși. Narațiunea a fost lansată la București.
Ministrul Apărării Vasile Dîncu a precizat că nici avioanele MiG nu constiuie ajutor pentru Ucraina.
Măsuri de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei au fost dispuse şi la graniţa terestră, fiind suplimentate echipajele care derulează misiuni în zonele de responsabilitate – precizează IGPF.
Elena Udrea a fost reţinută pe 7 aprilie, de poliţia de frontieră bulgară, pe când încerca să intre cu mașina în Grecia, prin punctul de trecere a frontierei Kulata; ea fusese dată în urmărire în urma condamnării definitive, la șase ani de închisoare, în dosarul „Gala Bute”.
Restricţiile au fost aplicate „din cauza acumulării de vagoane în direcţia punctelor occidentale de trecere a frontierei şi a solicitărilor venite de la partenerii occidentali de a reduce livrările de trenuri de marfă” – a explicat un oficial din conducerea căilor ferate ucrainene.
Numărul ucrainenilor care s-au refugiat în străinătate a depășit cinci milioane.
Peste 11 milioane de oameni, mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și lase casele, fie trecând granița pentru a ajunge în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski condiționează ocrotirea drepturilor minorității române din Ucraina de un ajutor pe care România ar trebui să-l ofere autorităților de la Kiev în acest război.
Ţările vor primi sprijin specific, personalizat şi care va răspunde în timp util nevoilor lor în schimbare – a precizat comisarul pentru Coeziune şi Reforme, Elisa Ferreira.
În total, peste zece milioane de oameni, adică mai mult de un sfert din populație, au fost nevoiți să-și părăsească locuințele fie trecând granița pentru a găsi refugiu în țările vecine, fie găsindu-și refugiu în altă parte a Ucrainei – relevă datele publicate de ONU.