100 de milioane de oameni dezrădăcinați reprezintă mai mult de 1% din populația lumii și doar 13 țări de pe glob au o populație mai mare.
Spartak Moscova a pierdut sponsorizarea celebrului producător de echipament sportiv Nike.
Avocatul său a anunțat imediat că va face recurs.
Guvernul conservator de la Budapesta susține că, pe termen lung, conversia economiei ar putea costa până la 18 miliarde de euro.
Acesta include negocieri privind statutul Ucrainei, care ar intra în Uniunea Europeană, dar nu și în NATO.
Fluxul de refugiați crește iarăși.
„În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra” – a mai spus Clement Beaune, referindu-se la iniţiativa lansată e preşedintele Franţei, aşa-numita „comunitate politică europeană”.
Ucraina intenționează să organizeze un genocid al rusofonilor din Harkov și Donbass, scrie presa rusă plecând de la o declarație a unui consilier al lui Volodimir Zelenski, pe care o prezintă eronat, pentru a putea să construiască această narațiune falsă.
În martie, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, unde Artem Dzyuba are rude, el a boicotat un cantonament al echipei naționale, invocând motive familiale.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a devenit astfel primul lider străin care susţine un discurs în persoană în Legislativul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse.
Rüdiger von Fritsch mai susţine, într-un interviu pentru „Der Tagesspiegel”, că Putin încearcă să provoace o foamete şi că vrea să destabilizeze Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi.
Țările occidentale duc un război prin proxy în Ucraina împotriva Rusiei și vor distrugerea acesteia, dar conflictul armat afectează mai mult Occidentul decât pe Rusia.
Responsabilii de la Helsinki au precizat că necesarul de gaze e asigurat din alte surse, prin conducta Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia.
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, el a devenit una dintre figurile emblematice ale administrației Biden.
Kievul și Moscova se acuză reciproc pentru impasul negocierilor.
Aproape trei milioane de ucraineni vor să ajungă în Rusia, unde se află deja peste un milioan de refugiați de război, potrivit unei narațiuni false lansate de MAE de la Moscova și de presa pro-Kremlin. În realitate, Rusia a lansat o adevărată campanie de strămutare forțată a ucrainenilor din teritoriile pe care le controlează. În plus, nouă din zece ucraineni consideră statul rus un inamic.
După ce legea va fi promulgată de preşedintele Joe Biden, ajutorul total acordat până acum de Statele Unite Ucrainei va depăși 50 de miliarde de dolari.
Anunțul vine după ce, joi, Parchetul ucrainean a cerut joi închisoare pe viață, pedeapsa maximă, pentru primul militar rus judecat pentru crime de război la Kiev, sub acuzația că a ucis un civil neînarmat, la sfârșitul lunii februarie.
Invazia lui Putin în Ucraina este întâi de toate un avertisment către toți cei care au convingerea că deficiențele democrației, mai ales ale celor în curs de consolidare, pot fi combătute printr-un soi de transfer de expertiză dinspre regimurile autoritare. Având în minte exemplul Chinei, dar trăgând intens cu ochiul la propaganda lui Putin, foarte mulți dintre români, incluzându-i aici și pe politicieni, erau convinși de faptul că, în pofida „neajunsurilor” sale, autoritarismul este eficient.
În aprilie, Moscova a avertizat NATO că, dacă Suedia şi Finlanda s-ar alătura Alianţei, ar obliga-o să-și consolideze apărarea, inclusiv prin instalarea de arme nucleare în zona Mării Baltice.
„Dată fiind amploarea împrumuturilor care fără îndoială vor fi necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre face parte din opţiunile avute în vedere” – a argumentat Comisia Europeană.
Finlanda importă din Rusia cea mai mare parte din gaze, însă acestea au o pondere de doar aproximativ 5% în consumul de energie.
Numai joi, au venit aproape nouă mii.
Parlamentul European ceruse joi includerea lui Schroeder pe lista neagră, dacă acesta nu demisionează de la Rosneft. Şi tot joi, grupurile parlamentare membre ale coaliţiei guvernamentale din Germania i-au retras o parte din privilegiile de fost cancelar.
La Torino, miniştrii de Externe participanţi au promis „mobilizarea tuturor capacităţilor Consiliului Europei pentru a garanta că Rusia va fi trasă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise”.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
În paralel, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii face demersuri pentru ca soldaţii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol să-şi poată contacta rudele.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a precizat că nu agreează acordarea unei „scurtături” Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Miercuri au venit aproape nouă mii.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe, Liz Truss, a explicat că, atâta timp cât președintele Vladimir Putin își continuă ceea ce ea a numit atacul barbar asupra Ucrainei, guvernul britanic va continua să țintească economia rusă.