„Desigur, energia electrică din Zaporojie este electricitate ucraineană (...) acest principiu trebuie respectat pe deplin” - a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Din Ucraina, Guterres pleacă în Turcia, care a mediat între ruși și ucraineni deblocarea exporturilor de cereale.
Deși a condamnat prompt invazia rusă din Ucraina, Turcia a optat pentru neutralitatea de facto între cele două țări în război și nu s-a raliat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.
Aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar face din Alianță principala putere la Marea Baltică. Împreună, cele două țări dețin forțe aeriene, maritime și terestre bine pregătite și eficiente, o industrie a apărării performantă și o capacitate de răspuns ridicată. Au o poziție strategică și ar spori semnificativ securitatea celor mai vulnerabile țări membre NATO – Statele Baltice.
Înainte de izbucnirea războiului, armata rusă era deja într-o stare precară, după cum relevă mărturia unui militar care a luptat în Ucraina. Subiectul este abordat de o presa independentă rusă, care mai scrie și cum „bucătarul lui Putin”, Serghei Prijojin, care conduce grupul de mercenari Wagner, recrutează infractori, inclusiv criminali, din pușcării. O altă temă este cea a componentelor occidentale folosite în armele rusești, în condițiile în care industria rusă nu are tehnologia necesară.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Moscova a acuzat în mod repetat forțele ucrainene că au recurs la lovituri pe teritoriul său, în special în regiunea Belgorod.
Potrivit Moscovei, unitățile ucrainene de artilerie plănuiesc să tragă asupra centralei și apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear.
Cele mai populate țări de pe planetă, cu circa un miliard și jumătate de locuitori fiecare, China și India au fost acuzate, în ultimele luni, că au acoperit în mod diplomatic Rusia, opunându-se sancțiunilor occidentale și vânzărilor de arme către Ucraina.
Circa două treimi s-au angajat după ce armata rusă le-a invadat țara.
Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, spune că autoritățile trebuie să adopte o atitudine mult mai dură față de mass-media care dezinformează pentru a justifica și promova războiul dezlănțuit în Ucraina vecină de trupele Moscovei.
Cu medierea Ankarei și sub egida Națiunilor Unite, pe 22 iulie, la Istanbul, Rusia și Ucraina au semnat, separat, acorduri privind reluarea exporturilor de cereale către piețele internaționale.
„Nu putem spera la o schismă în rândul elitelor lui Putin, dacă, în ciuda multor discuții, nu folosim bățul împotriva lor și îi lăsăm să-și păstreze morcovii”.
Media franceze însele notează că Varșovia e printre cei mai devotați susținători ai Ucrainei în cadrul Uniunii, precum și printre cei mai vehemenți critici ai Rusiei, spre deosebire de Berlin și Paris.
Centrala a fost ocupată la începutul lunii martie, la scurt timp după declanșarea invaziei din Ucraina.
Ministrul Apărării în guvernul de la Moscova, Serghei Şoigu, pretinde că operațiunile militare ucrainene sunt planificate de Statele Unite și Marea Britanie.
Liderul de la Kremlin ia partea Chinei comuniste.
Luna trecută, Phenianul a recunoscut cele două entităti separatiste - aşa-numitele republici populare Doneţk (DPR) şi Lugansk (LPR), din bazinul carbonifer Donbass – înființate de ruși în estul Ucrainei.
Situația, și așa anevoioasă, este agravată de impactul secetei asupra sectorului agricol – spun experții Fondului Monetar Internațional.
"De ce avem o problemă? Pentru că Rusia a închis robinetul de gaz" - a declarat ministrul Energiei în guvernul de la Berna, Simonetta Sommaruga.
Obiectivul lui Putin de a readuce țara vecină în orbita Moscovei și în așa-numita „lume rusă” pare, mai mult ca oricând, sortit eșecului: ucrainenii nu mai cred în posibilitatea unei reconcilieri cu Rusia nici măcar după căderea regimului Putin. Majoritatea populației Ucrainei vrea acum integrarea europeană, dar nu pare dispusă să accepte toate condițiile UE.
Din cele 30 de state membre ale NATO, „20 au ratificat, deja, protocoalele” - menționase, anterior, ministrul francez al Afacerilor Externe, Catherine Colonna.
„Discuțiile pe tema foarte sensibilă a unui schimb au loc prin canale alese de președinții noștri” - a precizat directorul departamentului America de Nord de la ministerul rus de Externe, Aleksandr Darciev.
Ucraina a obținut de la creditorii internaționali un moratoriu de doi ani asupra datoriei sale externe, estimată la 20 de miliarde de dolari.
Companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
Potrivit opoziţiei conservatoare, Schröder (78 de ani) dăunează reputaţiei internaţionale a Germaniei, fiindcă nu se distanţează de președintele rus, Vladimir Putin.
14 nave au plecat din Ucraina în ultimele două săptămâni, după ce Kievul și Moscova au semnat separat, cu mediere turcească și sub egida ONU, acorduri care permit reluarea exporturilor de cereale, blocate timp de cinci luni din cauza războiului.
„S-a acordat o atenție deosebită armonizării legislației” regiunilor separatiste cu cea a Rusiei.
Ucraina a luat în ultimii ani o serie de măsuri pentru a-și securiza spațiul informațional, afectat atât de campanii rusești de manipulare și dezinformare, cât și de influența unor oligarhi care își urmăresc propriile interese. Măsurile includ o lege menită să scoată mass-media de sub controlul oligarhilor. Efectul e un control guvernamental sporit asupra presei și se pune întrebarea dacă e o situație temporară, justificată de război, sau un regres al democrației ucrainene.
Statele UE îi vor cere Ucrainei să cedeze în fața Rusiei și vor trece treptat de partea Moscovei, potrivit unei narațiuni false distribuite masiv de presa rusă. Aceasta face trimitere la un text publicat în Foreign Affairs de fosta consilieră a șefului diplomației europene. În realitate, cuvintele specialistei italiene au fost scoase din context, iar textul ei de susținere a Ucrainei a fost prezentat ca fiind unul pro-rus.
La audieri, ea a ridicat un panou pe care scria: „Copiii care au murit să vă bântuie visele”.
„Au fost semnalate cinci noi lovituri în imediata apropiere a unui depozit de substanțe radioactive” – susțin reponsabili ai companiei de stat ucrainene Energoatom.
România a donat Republicii Moldova peste un milion de pastile de iodură de potasiu.