Rușii trebuie să înțeleagă că războiul din Ucraina e pierdut pentru a putea să aducă o schimbare în bine în propria țară, consideră dizidenți citați de presa independentă rusă. Aceasta mai scrie și despre pierderile cauzate de războiul declanșat de Rusia împotriva țării vecine, dar și despre nevoia ca Occidentul să devină mai atractiv pentru țările în curs de dezvoltare, pentru a câștiga competiția cu modelul alternativ oferit de autocrații.
ISTORIES: Un an de război
Ce a obținut Vladimir Putin într-un an de război de amploare declanșat de Rusia împotriva Ucrainei
Sute de mii de morți și răniți, milioane de destine frânte, orașe rase de fața pământului, peste 20 de mii de dosare contravenționale și penale pe numele celor care se opun războiului, cel mai mare val de emigrare din istoria contemporană a Rusiei și transformarea țării în principalul agresor mondial și într-un stat proscris. Istories face un bilanț al războiului de amploare purtat de Rusia în Ucraina.
Într-un an, în teritoriile ucrainene au murit mai mulți civili decât în precedenții opt ani
Justificând agresiunea rusă în Ucraina, Vladimir Putin și propaganda rusă au repetat de mai multe ori că unul din scopuri este „salvarea populației” din Donbas. Potrivit datelor ONU la data de 13 februarie 2023, de la începutul războiului în regiunile Donețk și Lugansk au murit mai mulți civili decât în precedenții opt ani. În toată Ucraina, doar conform datelor oficiale, au fost ucise peste șapte mii de persoane, printre care 438 de copii. Alți 11662 de civili au fost răniți.
În majoritatea cazurilor oamenii au fost uciși sau grav răniți în timpul tirurilor de artilerie grea, atacurilor cu rachete sau loviturilor aeriene.
Acestea sunt date oficiale, cifrele reale sunt mult mai mari. […] De exemplu, în iunie 2022, primarul orașului Mariupol, Vadim Boicenco, anunța 22 de mii de morți din rândul locuitorilor. […]
Rusia a distrus și avariat aproximativ 150 de mii de case și blocuri de locuit în Ucraina
În pofida declarațiilor Rusiei că armata sa atacă exclusiv obiective militare în Ucraina, în realitate nu este așa. De-a lungul unui an de război, trupele ruse au distrus și avariat aproximativ 150 de mii de clădiri rezidențiale, peste trei mii de școli, peste o mie de instituții medicale. Expertul militar Pavel Luzin a explicat că atacurile asupra infrastructurii civile din Ucraina sunt lansate intenționat de armata rusă, pentru a „înfrânge psihologic societatea civilă din Ucraina”.
Acest lucru a fost confirmat de autoritățile ruse când au început să țintească infrastructura energetică a Ucrainei, lăsând populația fără lumină, apă și căldură. […]
Armata rusă a pierdut aproape 200 de mii de militari, care au fost uciși sau răniți
Invazia în Ucraina a provocat pierderi masive pentru Rusia. Potrivit datelor Statului Major ucrainean, într-un an Rusia a pierdut peste 135 de mii de militari (morți și grav răniți), sau 18% din efectivele sale militare de până la război. Oficiali din SUA și alte state occidentale consideră că numărul militarilor ruși morți și răniți în Ucraina se apropie de 200 de mii de persoane.
Printre ei sunt și persoane mobilizate, care sunt trimise pe front fără pregătire. În primele patru luni de la începutul mobilizării, Rusia a pierdut peste o mie de mobilizați, potrivit datelor BBC. Este doar numărul celor al căror nume este cunoscut din surse deschise, însă pierderile reale pot fi mult mai mari, în multe anunțuri despre militarii morți în Ucraina nefiind indicat statutul lor.
Din cauza războiului, mortalitatea în rândul tinerilor de 18-35 de ani a crescut în Rusia cu 23%, în deosebi în regiunile în care s-au înregistrat cei mai mulți decedați în război, astfel în Osetia de Nord și Daghestan mortalitatea s-a majorat de aproape două ori.
Războiul a epuizat rezervele de muniție și tehnică militară rusă. Au fost afectate mai ales tancurile și tehnica blindată. Potrivit calculelor Istories, armata a pierdut între 45 și 95% din tancurile sale funcționale, pe care le-a avut până la război, și între 18 și 36% din blindate. În plus, armata a rămas fără dronele pe care le avea până la război și a căror producere va fi problematică pentru Rusia, având nevoie de componente electronice de import.
Ucraina deja a recuperat jumătate din teritoriul ocupat de Rusia la începutul invaziei
Planurile autorităților ruse de a ocupa Kievul „în două-trei zile” au eșuat. [Armatei ucraineană a] recuperat peste 60 de mii de kilometri pătrați - jumătate din teritoriile pe care Rusia le-a ocupat la începutul invaziei. Atunci, armata rusă controla 125 de mii de kilometri pătrați din teritoriul ucrainean (fără Crimeea anexată anterior, DNR și LNR).
[…]
AGENTS.MEDIA: „Eliberarea Rusiei va începe odată cu arborarea drapelului ucrainean la Sevastopol”: cum a fost prezentat viitorul Rusiei la Conferința de securitate de la München
La Conferința de securitate de la München nu au fost invitați reprezentanții oficiali ai Rusiei. Despre modelul unei noi Rusii au discutat participanții unui panel la care au fost invitați Mihail Hodorkovski, copreședintele Comitetului anti-război Garry Kasparov, cofondatoarea fondului Boris Nemțov, Jana Nemțova, și una dintre fondatoarele organizației Memorial, Irina Șerbakova.
Despre viitorul Rusiei: e posibilă democrația în această țară?
Garry Kasparov: „Eliberarea Rusiei de fascismul putinist va începe odată cu arborarea drapelului ucrainean la Sevastopol /…/ Avem de înfruntat ceva ce nu e ușor de schimbat, până va dispărea însăși ideea de imperiu. Societatea rusă trebuie să recunoască faptul că a pierdut războiul. Mulți spun că Rusia pierde războiul - nici pe departe. Rusia va pierde războiul atunci când va înțelege că l-a pierdut”.
Mihail Hodorkovski: „Trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna că în Rusia nu poate să fie „un țar blând”. Fie acesta este un țar, ca Gorbaciov, care încearcă să fie blând și pierde puterea, sau încearcă să fie blând și inițial îi reușește, ca în cazul lui Elțin, dar ulterior alunecă pe același drum: trage cu tancurile în Casa Albă (sediul Parlamentului rus în 1993), declanșează un război în Cecenia, trimite trupe în Pristina și lasă succesor un fost ofițer KGB. Cineva ar putea spune: „Acum vom alege un țar bun cu adevărat, dați-ne șansa”. Eu, însă, voi face tot ce-mi stă în puteri ca așa ceva să nu se întâmple. Singura cale este echilibrul și separarea puterilor în stat. Este greu. De acord, dar eu am văzut deja că este posibil”.
Irina Șerbakova: „Rusia are șansa să meargă pe calea libertății. A pierdut-o în anii 1990 /…/ Dacă va obține această șansă acum, calea spre libertate va fi și mai lungă și mai dureroasă”.
Cum de s-a întâmplat că Rusia a ajuns la dictatură și la război?
Janna Nemțova: „Cred că greșeala pe care au făcut-o autoritățile ruse după căderea URSS este că nu au depus suficiente eforturi pentru ca să le explice oamenilor ce înseamnă democrație, de ce este importantă și de ce este important să te implici în procesele politice.
Garry Kasparov: „Din păcate, Putin a reușit să construiască această „bulă informațională”. Cetățenii ruși cred că ei luptă nu cu Ucraina, ci cu NATO”.
Mihail Hodorkovski: „Cu toții l-am subestimat pe Putin. De fapt, el aceasta și urmărea. Dar problema nu este Putin, ci sindromul Weimar (postimperial) de care suferă societatea rusă”.
Irina Șerbakova: „În toți acești ani noi am vorbit cât de important este să înțelegem și să ne asumăm trecutul. Dar nu s-a făcut nicio reformă fundamentală, nu s-a lucrat pentru conștientizarea acestui trecut, explicându-le oamenilor în ce regim au trăit (în URSS) /…/ Ceea ce s-a întâmplat nu este refacerea URSS, ci o manipulare cu trecutul sovietic; ideologia lui Putin s-a construit pe mituri istorice”.
Despre războiul în Ucraina
Mihail Hodorkovski: „Astăzi, cu prețul multor vieți umane și al pământului său, Ucraina apără întreaga Europă. Dacă îi dăm acum lui Putin posibilitatea să-și tragă sufletul, data viitoare va fi mult mai trist atât pentru Europa, cât și pentru Rusia. Să nu ne fie frică acum de escaladarea conflictului”.
Irina Șerbakova: „Sunt vremuri dramatice. Înțeleg durerea ucrainenilor când ne spun: „Voi considerați că războiul precedă democratizarea Rusiei. Ne vărsăm sângele, iar voi sperați că după acest război Rusia va deveni mai democratică”. Este foarte greu să auzi aceasta, dar este logic”.
Despre societatea rusă
Janna Nemțova: „Din păcate, în prezent majoritatea rușilor au o poziție neutră: nu-i interesează războiul și politica”.
Irina Șerbakova: „Societatea rusă este „mutilată”. Dictatura îi ține pe ruși în permanență sub frică. Pentru a ieși la protest trebuie să fii foarte curajos”.
[…]
RE:RUSSIA: Revizuire versus revizionism: pentru a înfrunta tabără autocratică, Occidentul trebuie să-și regândească conceptul asupra ordinii mondiale, arată noul raport al Conferinței de securitate de la München
Războiul în Ucraina a transpus în plan practic discuțiile despre viitorul ordinii mondiale și a acutizat rivalitatea dintre conceptele liberalismului și ale autocrației. Autorii raportului de securitate de la München, care publicat înainte de Conferința anuală de securitate, îndeamnă politicienii occidentali să-și reconsidere viziunea asupra ordinii mondiale, ca aceasta să devină mult mai clară și mai atractivă pentru statele în dezvoltare, care încă nu au ales o parte în confruntarea dintre „Occidentul global” și „Sudul global”. În raport sunt descrise principalele puncte ale acestei confruntări care trebuie regândite – conceptul universalist privind drepturile omului, funcționarea infrastructurilor globale și a comerțului global și securitatea nucleară.
Unul dintre principalele subiecte de discuție a fost Rusia, deși reprezentanții ei nu au fost invitați la Conferință. Amintim că tocmai la forumul de la München, în 2007, Vladimir Putin a rostit primul său discurs „revizionist”, formulând principiile unui nou antagonism al Rusiei cu Occidentul. Tradițional, conferința este precedată de raportul de securitate, care în acest an se întitulează „Re:vision”.
Discuțiile despre viitorul ordinii mondiale au de obicei un caracter abstract, însă invazia rusă în Ucraina a transformat conflictul dintre percepții diferite într-o realitate dură și sângeroasă, spun autorii raportului. Democrațiile liberale „se trezesc” în fața provocărilor revizionismului autoritar, ai cărui lideri sunt China și Rusia. […]
Pentru a reuși să-și apere conceptul de liberalism în ordinea mondială în fața revizionismului chinez și rus, este nevoie de o coaliție mai largă, care să includă o parte din țările care nu s-au alăturat sancțiunilor aplicate Rusiei. Însuși faptul nealinierii arată că liderii autoritarismului mondial nu sunt singurii nemulțumiți de situația creată. Ei încearcă să atragă de partea lor guverne din Africa, America Latină și Asia, actualizând narativele anticoloniale. Din această cauză, statele democratice liberale nu pot să se limiteze doar la menținerea status-quo-ului.
Concurența celor două viziuni privind ordinea mondială se produce pe planuri multiple. Astfel, în domeniul drepturilor omului, China tinde să pună la îndoială atât conceptul cât și mecanismul apărării acestora, creând astfel o lume sigură pentru autocrații. China contrapune conceptului liberal privind drepturile omului doctrina în care drepturile colective stabilite și susținute de stat au prioritate în fața libertăților individuale civile și politice. […]
Infrastructurile globale au devenit, de asemenea, un câmp de concurență geopolitică, scriu autorii raportului. Taberele liberală și autoritară sunt într-o rivalitate deschisă pentru a impune configurația și controlul lor asupra infrastructurilor fizice și digitale la nivel mondial. […]
Interdependența comercială și economică în condițiile acestei rivalități este percepută tot mai frecvent ca o vulnerabilitate și un canal de presiune. Folosirea legăturilor comerciale în calitate de armă se asociază cu creșterea protecționismului. Occidentul încă nu este capabil să propună o nouă viziune a infrastructurii comerciale care ar servi prosperității reciproce și în același timp să diminueze vulnerabilitățile. Pe de altă parte, China își promovează propriul model de parteneriat economic, ca și cum fără condiții, ca alternativă modelelor american și european bazate pe principii democratice, ale pieței libere, ale responsabilității și transparenței. Această alternativă arată tot mai atrăgător pentru multe țări în condițiile creșterii nemulțumirii acestora față de ritmul dezvoltării lor proprii și beneficiile obținute din comerțul internațional.
Este vizibilă și criza în domeniul securității nucleare, constată autorii raportului. Folosind șantajul nuclear, Rusia pune la încercare pilonii de bază ai ordinii nucleare mondiale: politica de neproliferare a armelor nucleare și neutilizarea acestora. (Putin amenință cu arma nucleară ca mijloc de răzbunare). Încă un semn al crizei securității – reducerea numărului acordurilor privind controlul asupra înarmării nucleare. […]
Lumea pășește într-un deceniu critic în lupta pentru viitoarea ordine mondială. Deși 2022 a fost anul amplificării revizionismului autoritar, în același timp a reprezentat o cotitură, demonstrând cum poate fi înfruntată agresiunea revizionistă pe exemplul rezistenței eroice a Ucrainei și solidarității Occidentului în fața agresiunii ruse.
