Analiștii remarcă faptul că relațiile cordiale dintre cele două formațiuni de stânga datează din vremea când PSD era condus, la București, de Liviu Dragnea, în prezent după gratii, pentru fapte de corupție, și, respectiv, PD, la Chișinău, de oligarhul Vladimir Plahotniuc, dispărut fără urmă.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
Ea a mulţumit, din nou, României pentru sprijinul constant acordat în perioada pandemiei.
România a donat până acum republicii vecine, majoritar românofone, toate cele 200.000 de doze promise în decembrie, la Chișinău, de președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu omoloaga sa, Maia Sandu.
Aleasă cu un program pro-Uniunea Europeană, șefa statului i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
Analiștii spun că stânga filorusă, ce controlează Legislativul, a încercat să o priveze pe noua șefă a statului, pro-occidentala Maia Sandu, de o pârghie importantă în lupta anticorupție, care constituie una dintre prioritățile mandatului său.
Washingtonul se alătură Bruxellesului şi Bucureştiului, care au criticat dur încercarea stângii pro-ruse din parlamentul de la Chişinău de a decapita Curtea Constituţională.
Comentatorii spun că actualul legislativ e cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente.
Calificată de analiști drept un subterfugiu pentru a evita alegerile anticipate, încercarea deputaților socialiști, ai fostului președinte Igor Dodon, și populiști, controlați de oligarhul fugar Ilan Șor, de a schimba componența Curții survine după ce aceasta a constatat că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică dizolvarea parlamentului.
Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.
Șefa Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a precizat că hotărârea este definitivă, neputând fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial.
Aleasă şefă a statului cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate.
Un controversat judecător ucrainean, fugit din țara lui, ar fi fost răpit la Chişinău.
Ea mai spune că nu a primit niciun răspuns din partea președintelui rus, Vladimir Putin, căruia i-a trimis o scrisoare în care i-a cerut vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V.
Opoziţia pro-europeană afirmă că socialiștii fostului președinte Igor Dodon și aliații lor, controlați de oligarhii fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, vor să obstrucționeze declanșarea de alegeri legislative anticipate.
Ea spune că e nevoie de un stat funcţional şi de un Parlament responsabil, care să învestească şi să sprijine un Guvern stabil şi competent.
În ultimii ani, România a finanțat numeroase proiecte care au un impact direct asupra populației. În paralel, s-a mers ceva mai puțin pe un anume tip de discurs patriotic, iritant pentru o parte semnificativă din populația Republicii Moldova. Rezultatul acestei politici prin instrumente de tip soft-power este că în timp ce partidele declarat unioniste de la Chișinău sunt în cădere liberă în preferințele electoratului, în mod paradoxal, numărul unioniștilor este în creștere.
Reprezentanţii guvernamentali de la Chişinău au invocat faptul că Executivul interimar al Republicii Moldova nu ar avea competenţele necesare pentru finalizarea procedurilor vizând încheierea unui nou acord.
Actualul Legislativ, controlat de stânga filorusă, e calificat drept cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente.
În urma acestei decizii, el urmează să vină în Parlament cu programul de guvernare şi componenţa echipei executive.
Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.
"În acest subiect nu este loc nici de politică, nici de geopolitică. Mă voi ghida exclusiv după interesele cetăţenilor noştri” – a precizat preşedintele Maia Sandu.
Pe 11 februarie, Gavriliţă însăși i-a îndemnat pe deputaţi să nu o voteze, pentru a se putea declanşa alegeri parlamentare anticipate.
Presa din Republica Moldova și din Rusia a preluat o prognoză apocaliptică privind evoluția economiei făcută de Mariana Durleșteanu, fost ministru al economiei propus pentru funcția de premier de Partidul Socialiștilor. Durleșteanu nu prezintă date pentru a-și susține afirmațiile, care sunt contrazise de analiștii economici, prognozele guvernului în exercițiu și ale organizațiilor internaționale.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Chiar premierul desemnat, fostul ministru de Finanțe Natalia Gavriliţă, i-a îndemnat pe deputaţi să nu o voteze, pentru a se putea declanşa alegeri parlamentare anticipate.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, doar mimează atașamentul pentru valorile democratice și europene și vrea să instaureze un regim autoritar în care libertatea de exprimare ar fi limitată. Această narațiune falsă, venită din zona PSRM, a fost folosită și în campania electorală.
Partidul Acţiune şi Solidaritate, al noului preşedinte, Maia Sandu, e favorit în intenţiile de vot pentru scrutinul parlamentar.
Preşedintele vrea să dea “un nou impuls relaţiilor politice, economice şi culturale între Republica Moldova şi Franţa”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că prima sa întrebare pentru noul lider de la Casa Albă, Joe Biden, va fi despre integrarea ţării sale în Alianţa Nord-Atlantică, proces privit cu reticenţă în Occident.