Preşedinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a anunţat, miercuri, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, dominat de stânga filorusă, şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru 11 iulie. Anunțul survine după ce Curtea Constituţională a calificat drept neconstituţională starea de urgenţă, declarată de aceeași majoritate parlamentară, în timpul căreia legislativul nu putea fi dizolvat şi, astfel, nu se putea convoca un scrutin anticipat. Starea de urgență fusese reinstituită pe 1 aprilie, pentru două luni, până pe 30 mai, fără măsuri clare de combatere a pandemiei. Proiectul de lege, iniţiat de deputaţii socialişti, ai fostului președinte pro-rus Igor Dodon, și de aliații lor conjuncturali, controlați de oligarhii fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, a fost criticat de opoziţia pro-europeană, care a afirmat că aceștia vor să obstrucționeze declanșarea de alegeri legislative anticipate, cerute insistent de șefa statului. Încă de la jumătatea lui aprilie, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a constatat că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică dizolvarea parlamentului. Hotărârea a fost pronunţată în urma sesizării depuse de președinta Sandu, după ce Legislativul nu a reuşit să învestească, de doua ori la rând, un nou guvern. Executivul e condus, interimar, de şeful Externelor, Aureliu Ciocoi, după ce fostul premier Ion Chicu a demisionat, anul trecut, pe 23 decembrie, în ultima zi de mandat a patronului său politic, Dodon. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce fosta ministră de Finanţe Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de şefa statului, Igor Grosu, n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament. Stânga a părăsit, atunci, şedinţa Legislativului şi şi-a reiterat propunerea ca guvernul să fie condus de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc. Comentatorii spun că Sandu a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid actualul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, ea i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
