Donează
Preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, s-a declarat foarte îngrijorat de situaţia din Republica Moldova, unde parlamentul, dominat de stânga filorusă, a încercat să decapiteze Curtea Constituțională. El a cerut tuturor instituţiilor statului să dea dovadă de reţinere, să se angajeze în dialog şi să dezamorseze criza, pentru a garanta funcţionarea Constituţiei Republicii Moldova. Denumită, oficial, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept și alcătuită din experți independenți în drept constituțional, Comisia de la Veneţia subliniază că a ignora o decizie a Curţii Constituţionale înseamnă a ignora Constituţia însăși. Mesaje critice față de acțiunile parlamentului împotriva judecătorilor constituționali au transmis și ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, Dereck Hogan, precum și șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko. La rândul său, Curtea a suspendat hotărârile parlamentului privind numirea unui nou magistrat în componenţa sa şi revocarea preşedintelui Dominica Manole. Calificată de analiști drept un subterfugiu pentru a evita alegerile anticipate, încercarea deputaților socialiști, ai fostului președinte Igor Dodon, și populiști, controlați de oligarhul fugar Ilan Șor, de a schimba componența Curții survine după ce aceasta a constatat că imposibilitatea formării guvernului este o circumstanţă care justifică dizolvarea parlamentului. Hotărârea a fost pronunţată în urma sesizării depuse de șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, după ce legislativul nu a reuşit să învestească, de doua ori la rând, un nou guvern. Președinta republicii poate acum să semneze decretul de dizolvare a actualului parlament. Șefa Curţii Constituţionale, Domnica Manole, a precizat că hotărârea este definitivă, neputând fi supusă niciunei căi de atac, și intră în vigoare la data adoptării. Executivul e condus, interimar, de şeful Externelor, Aureliu Ciocoi, după ce fostul premier Ion Chicu a demisionat, anul trecut, pe 23 decembrie, în ultima zi de mandat a patronului său politic, Dodon. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce fosta ministră de Finanţe Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de şefa statului, Igor Grosu, n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament. Deputaţii de stânga au părăsit atunci şedinţa legislativului şi şi-au reiterat propunerea ca guvernul să fie condus de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc. Ulterior, aceeaşi majoritate a instituit starea de urgenţă în Republica Moldova până pe 31 mai, fără măsuri clare de combatere a pandemiei şi, potrivit analiştilor de la Chişinău, doar cu scopul de a evita organizarea alegerilor anticipate. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid actualul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
