Preşedintele Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a cerut, din nou, retragerea trupelor ruse din regiunea secesionistă pro-moscovită Transnistria şi evacuarea muniţiilor acestora din depozitul de la Cobasna.
Ea a spus că dosarul transnistrean trebuie să fie rezolvat pe cale paşnică, prin respectarea integrităţii teritoriale a republicii.
Președinta l-a acuzat pe predecesorul său, socialistul pro-rus Igor Dodon, că, în cursul mandatului său, n-a afirmat poziţia oficială a Republicii Moldova, potrivit căreia trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul statului.
Moscova urmăreşte cu atenţie situaţia politică internă din Republica Moldova - declara, în ferbruarie, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko. El a apreciat că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'. Rudenko a evocat anularea, în ianuarie, a legii cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova, care conferise rusei statut de limbă de comunicare interetnică. Legea respectivă fusese votată pe ultima sută de metri a preşedinţiei lui Dodon, cunoscut pentru relaţiile sale strânse cu Moscova, în decembrie 2020, chiar înainte de învestirea Maiei Sandu. Pe de o parte, spune Rudenko, Maia Sandu declară că 'este dispusă la dialog' cu Rusia, dar pe de altă parte face 'declaraţii severe' cu privire la problematica transnistreană şi nu recunoaşte că datoria Transnistriei pentru gazul rusesc ar trebui achitată de Chişinău. 'Moldova plăteşte pentru gaz şi electricitate, chiar dacă Transnistria foloseşte gratis gazul rusesc şi susţine că datoria este a Moldovei. Nu este chiar aşa. Noi niciodată nu vom recunoaşte această datorie' - a spus şefa statului, subliniind că Republica Moldova nu are, practic, datorii la importurile de gaze din Rusia. Compania rusă Gazprom susţine că Republica Moldova are o datorie de aproape şapte miliarde de dolari pentru livrările de gaze, aproape întreaga sumă reprezentând factura Transnistriei. Regiunea rebelă a ieşit, de facto, de sub controlul Chişinăului în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea separatiştilor.
