Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.
Dodon reface alianța cu oligarhii pentru a păstra pârghiile puterii
După alegerea Maiei Sandu în fotoliul prezidențial, Dodon a revenit formal la cârma Partidului Socialiștilor din Moldova (PSRM), după ce a primit un nou credit politic din partea membrilor PSRM. I s-au găsit diverse scuze pentru pierderea scrutinul de la pandemia de coronavirus, până la acrobații numerice pe diferența de „doar câteva zeci de mii de voturi” între el și Maia Sandu. Colegii săi socialiști au cauționat cu lejeritate înfrângerea suferită de Dodon și l-au reales să le fie lider.
„Următoarele decizii politice importante în țară fără Partidul Socialiștilor nu sunt posibile. (...) Avem două obiective: întărirea PSRM la nivel central și local și pregătirea de alegerile anticipate care cu siguranță vor avea loc în 2021. Noi nu vom intra în nicio coaliție. S-au epuizat orice acte de coalizare. După alegerile parlamentare anticipate vom lua decizii”, declara Dodon pe 30 decembrie 2020, la congresul formal al PSRM unde a fost reales.
Cu o săptămână înainte, pe 23 decembrie 2020, fostul premier Ion Chicu își prezenta demisia, susținând univoc declanșarea anticipatelor pentru „a aduce țara la normalitate. Pe aceeași pozitie era și președintele Parlamentului, socialista Zinaida Greceanîi: „Acest parlament nu reprezintă rezultatul alegerilor. Trebuie dizolvat”.
Tactica era gândită atunci ca PSRM și guvernul interimar să saboteze toate proiectele Maiei Sandu, iar media din subordinea PSRM-ului, Partidul Șor și Plahotniuc să erodeze permament acest vârf de popularitate al Maiei Sandu până undeva la finele primăverii sau începutul verii, atunci când ar fi vrut socialiștii să fie organizate anticipate.
Dar la nici două luni distanță, Igor Dodon s-a răzgândit. Nici el și nici PSRM nu mai doresc anticipate și au creat o nouă situație de refacere a binomului Dodon-Platotniuc via Ilan Șor, controversatul oligarh fugar condamnat în primă instanță în „furtul miliardului” de dolari din băncile moldovenești între 2012-2014.
Astfel că, în ziua votul candidaturii Nataliei Gavriliță în Parlament, în timp ce Igor Dodon zbura la Moscova, pe 11 februarie, o noua coaliție majoritară se coagula la Chișinău și o propunea pe Mariana Durleșteanu pentru funcția de premier.
Coaliția era doar o formalizare a alianței politice, ce funcționa deja din 2020, dintre PSRM, Partidul Șor și tranfugii de la „Pentru Moldova” (rupți de la Partidul Democrat și Pro Moldova) și câțiva independenți din siajul Partidului Democrat (PD).
Natalia Gavriliță a primit zero voturi în Parlament, după ce a spus public că nu ar face decât să guverneze câteva săptămâni, după care ar demisiona pentru a crea premisele pentru declanșarea alegerilor anticipate. În schimb, Maia Sandu a respins cu fermitate candidatura Marianei Durleșteanu pe care a catalogat-o drept o emanație politică a unei majorități corupte.
„Vorbesc despre persoane care au fost supuse actului răpirii, care au fost ţinute ostatici. De asemenea, persoane care au fost implicate în furtul miliardului şi deputaţi care au schimbat mai multe partide politice şi mai multe grupuri parlamentare şi pe cazul unora dintre aceste aceste de traseism politic există suspiciuni rezonabile de corupţie şi de presiune externă. În acest condiţii, am decis înaintarea la funcţia de candidat pentru funcţia de prim-ministru a doamnei Natalia Gavriliţa”, a declarat Maia Sandu.
Căderea liberă din sondaje și schimbarea de macaz
Nominalizarea repetată a Nataliei Gavriliță și refuzul candidaturii Marianei Durleșteanu au stârnit reacții virulente din partea lui socialiștilor și a aliaților săi politici din tabăra Plahotniuc-Șor.
Deși imediat după consumarea acestui episod, Dodon și socialiștii au amenințat cu posibila suspendare a Maiei Sandu, planurile s-au schimbat după apariția sondajul Barometru Opiniei Publice (BOP), comandat de Institutul de Politice Publice (IPP).
Conform sondajul în cauză, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ar acumula 48,6%, Partidul Socialiștilor – 26,6%, Partidul Șor – 8,7% şi Partidul Nostru - 6,2%, conform respondenților deciși pe cine ar vota dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.
Cercetarea mai arată un trend crescător pentru PAS și unul invers pentru PSRM. Astfel, PAS înregistrează o creştere de aproape 20% de ediţia în comparație cu sondajul BOP din octombrie 2020, în timp ce PSRM are scădere de peste 8%. Mai mult, întrebați care sunt politicienii în care au cea mai mare încredere, Maia Sandu are un scor dublu față de Igor Dodon. Aceasta se bucură de încrederea a 22,5% dintre respondenți, în timp ce Dodon îi urmează cu 11%.
Cifrele de mai sus au schimbat și planurile de forță ale lui Dodon și cele ale aliaților săi. Astfel, liderul PSRM a abandonat scenariul erodării imagologice a Maiei Sandu și a PAS-ului până spre vară pentru posibile alegeri anticipate și a trecut la tactica consolidării puterii tocmai pentru a evita anticipatele.
Dodon a trecut de la presiuni la amenințări în cascadă pentru a-i forța mâna Maiei Sandu în privința acceptării candidaturii Marianei Durleșteanu. „Până la 9 martie președinta trebuie să o desemneze pe doamna Durleșteanu pentru funcția de premier. Să semneze decretul. Dacă nu se va întâmpla asta, noi ne vom convoca și vom stabili alte acțiuni. Vom lua acțiuni politice mai hotărâte, chiar dacă asta va însemna că funcția de președinte să ajungă una de decor, așa cum a fost până în 2016”, a amenințat Dodon într-o conferință de presă de pe 1 martie.
Și Curtea Constituțională a precizat, prin decizia de pe 23 ianuarie, că Maia Sandu trebuie să demareze negocieri cu partidele în vederea desemnării unei candidaturi consensuale. Cu toate acestea, Maia Sandu a declarat în emisiunea În Profunzime de la Pro TV Chișinău că nu intenționează să mai desemneze un nou candidat la funcția de premier.
„Nu văd rostul [...] Parlamentul vrea, lasă să inițieze procedura de impeachment pentru că cetățenii trebuie să aleagă ce-și doresc”, a declarat Sandu.
Pe 23 martie se împlinesc trei luni de la demisia guvernului Chicu și nu există semne că această criză ar putea lua sfârșit până atunci, chiar dacă, în mod normal, fie ar trebui ales un guvern, fie declanșate alegeri anticipate.
Atacuri asupra UE coordonate cu Moscova
Chiar și după apariția în presă a anchetelor RISE Moldova din serie #Kremlinovici în care erau descrise pe larg coordonările detaliate ale pozițiilor lui Dodon cu cele ale Moscovei în cadrul „departamentului moldovenesc” al Kremlinului, aceste practici nu au încetat. Ba mai mult, s-au intensificat.
Dodon a dezlănțuit un atac furibund asupra ambasadorului UE la Chișinău, Peter Michalko, după ce acesta din urmă a criticat tentativa de formare a noului Guvern de către personaje implicate în furtul miliardului și a susținut varianta anticipatelor. Astfel, oficialul UE s-a plasat pe aceeași poziție cu Maia Sandu, fapt ce a stârnit nemulțumire pe zona de stânga.
„Este îngrijorător când persoane care au făcut parte la frauda bancară sunt implicate în negocieri sau procesul de decizie privind formarea Guvernului. Este important să fie luată în considerare și voința poporului, peste 70% dintre cetățeni își doresc alegeri anticipate. Este important ca Republica Moldova să aibă Guvernul funcțional, un Parlament de încredere. Și noi preferăm parteneri de încredere”, a mai spus Michalko.
Dodon a reacționat imediat și a spus că ambasadorul Michalko ar trebui să nu se mai „amestece în afacerile interne ale Republici Moldova”.
„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova îndeamnă șeful misiunii UE în Republica Moldova, Peter Mihalco, precum și toți reprezentanții corpului diplomatic acreditat în țara noastră, să respecte independența și suveranitatea Republicii Moldova , să respecte statutul unui diplomat și să nu încalce eticheta diplomatică”, a îndemnat un comunicat al PSRM de pe 23 februarie.
Aceleași formule le-a uzitat și diplomația rusă pe același subiect deranjată de faptul că Michalko a criticat și lipsa de reacție a Consiliul Audiovizualului la propaganda externă media. Moscova a îndemnat pe 26 februarie ambasadorii statelor UE acreditați la Chișinău să respecte „normele elementare ale eticii diplomatice și să se abțină de la ingerințe fățise în afacerile interne ale statelor suverane”
În replică, toate ambasadele UE acreditate la Chișinău au arătat solidaritate față de Michalko.
„Noi, ambasadorii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale UE dorim să respingem recentele atacuri publice asupra ambasadorului Peter Michalko şi a altor ambasadori formulate de Partidul Socialiştilor şi de deputatul fugar Ilan Şor”, se arată într-o declaraţie comună a ambasadelor statelor UE în Republica Moldova.
Mai mult, vizita de pe 26 februarie la Chișinău a președintelui Consiliul European, Charles Michel, a întărit poziția UE potrivit asupra condițiilor de colaborare cu un nou guvern și susținerea alegerilor anticipate în Republica Moldova.
„Transmit un mesaj clar de sprijin al Uniunii Europene față de atenția fermă a președintei Sandu asupra reformelor, consolidării statului de drept și combaterii corupției […] am discutat despre perspectiva alegerilor anticipate, ca fiind cea mai bună șansă de a construi un Parlament gata să sprijine reformele președintelui. Ne așteptăm ca toți actorii politici să acționeze în interesul cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat oficialul european.
Ce spun analiștii despre viitoarele scenarii politice
Analiștii de la Chișinău au încercat să ofere mai multă claritate pentru portalul veridica.ro în ceea ce privește implicațiile și soluțiile de ieșire din această criză politică de la Chișinău.
„Sondajul elaborat la comanda IPP a arătat clar că popularitatea lui Dodon este în scădere și de asemenea a PSRM-ului. Acest lucru cântărește destul de mult în deciziile lor prezente. Dar cred că nu este unicul sondaj pe care îl au ei. Cu siguranță, există la PSRM și alte sondaje făcute neoficial și cred că acest lucru îi îngrijorează, deoarece este clar că PSRM va pierde foarte mult la următoarele alegeri și nu va fi o forță capabilă să formeze o alianță care să-i propulseze la putere prin crearea unei majorități”, a declarat pentru Veridica președintele Asociației pentru Politică Externă din Moldova (APE), Victor Chirilă.
Întrebat la ce ne putem aștepta, alegeri anticipate sau suspendarea (impeachment) Maiei Sandu, analistul a spun că situația este încă volatilă, iar un pronostic exact ar fi riscant.
„Mi-e este greu să spun ce va fi. Cu siguranță, suspendarea ar fi un pas riscant pentru socialiști și pentru Dodon și chiar și pentru alte forțe politice din actualul Parlament. Ar fi un bumerang pentru ei. Ar lovi nu în Maia Sandu, ci în partidele care vor iniția această procedură. De aceea, ei nu vor face acest lucru. Se tem și vor încerca să evite”, ne-a mai spus expertul.
Victor Chirilă nu a exclus și eventuale proteste de stradă. „Este riscant, Dodon este prins în menghină și încearcă să găsească soluții, dar soluțiile nu sunt cele mai bune pentru el. Dar acestea sunt pline de necunoscut și de aceea s-ar putea ca deciziile pe care ei le vor lua să agraveze și mai mult criza politică și să provoace instabilitate socială.
La rândul său, expertul IDIS Viitor Ion Tăbârță a explicat pentru Veridica că, pe lângă Dodon, nici Plahotniuc și Ilan Șor nu-și doresc alegeri anticipate.
„Ei împreună au vreo 20 de mandate și mai pot face niște aranjamente. Dacă sunt alegeri anticipate, Plahotniuc sigur nu mai intră în Parlament cu orice proiect politic al său. Plahotniuc nu trece, Șor ar putea maxim pe vreo 10 mandate. Sigur, ei și pierd influență, plus cheltuială de bani în zadar”, a spus analistul.
De asemenea, Tăbârță a explicat că pasul înapoi făcut de Dodon este legat de sondajele tot mai proaste pentru el și PSRM.
„Sondajele credibile arată un scor prost pentru Dodon, dar cel mai important, într-un anumit context favorabil, PAS-ul poate acumula chiar 51 de mandate [din 101]. Adică să facă majoritatea parlamentară singuri. Sau un eventual bloc de dreapta. Ceea ce este un risc major și pentru Igor Dodon”, ne-a precizat expertul.
Acesta a mai explicat că PSRM miza pe scăderea rating-ul Maiei Sandu prin critici repeate și răspândite de trusturile lor media. „Însă, după cum se vede, până în iunie nu le va reuși acest lucru. Când mai ai pârghii mai poți să controlezi. Ei au acum guvernul lor, dar mai degrabă este un guvern care sabotează, decât construiește pentru Dodon”, a subliniat el.
Ion Tăbârță a precizat totul Maia Sandu ar trebui să respecte deciziile Curții Constituționale și să meargă procedural până la epuizarea căilor legale, dacă își dorește anticipate. „Alegerile parlamentare nu sunt dorite de Parlament, dar de Președinție. Și aici ea provoacă. De aceea zic că trebuie să joace mai abil. Ea trebuie să respecte proceduri. Trebuie să consulte fracțiunile parlamentare, mai departe este decizia ei cum joacă”, ne-a explicat el.
În privința alianței formată acum în Parlament de trio-ul Dodon-Plahotniuc-Șor, expertul este de părere că acum doar procentul de influență este cea care s-a schimbat.
„Plahotniuc când era aici controla totul. Sor era un satelit, iar Dodon era un fel de rival fals. Mai îi mai putem spune un aliat inferior. Acum lucrurile s-au schimbat și cred că, pe de o parte îl avem pe Dodon, pe de altă parte îi avem pe Șor și Plahotniuc. Un fel de paritate între Dodon pe o parte și tandemul Plahotniuc-Șor, pe de cealaltă parte”, mai spune Ion Tăbârță.
