În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmase că președinta Maia Sandu este dispusă să unească Republica Moldova cu România vecină și „se avântă” în NATO.
Guvernarea de la Chișinău apropie țara de NATO, care îi furnizează Republicii Moldova armament pentru a o pregăti drept viitor teatru de război împotriva Rusiei, scrie presa rusă, care aduce ca argument livrarea a 3 (TREI) transportoare blindate de către Germania. Este vorba de încă o pledoarie pentru neutralitate care ignoră faptele care arată că, de fapt, pentru Rusia neutralitate înseamnă doar acceptarea hegemoniei sale și că este gata să atace țări neutre care nu doresc să fie în sfera sa de influență.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
Ea crede că, în prezent, nu există o amenințare militară, ținând cont de evoluția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei.
Acestea afectează și Republica Moldova – subliniază ministerul de Externe.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
Chișinăul va primi 250 de milioane de euro de la Bruxelles, pentru a face faţă crizei energetice.
Vineri, la Chişinău se va afla şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care se va întâlni cu preşedinta Maia Sandu şi se va adresa deputaţilor.
România, care are o economie de șase ori mai mare, identifică în jur de șase mii de cazuri de muncă nedeclarată pe an – declară ministrul Muncii în Guvernul de la Chișinău, Marcel Spătari.
În timp ce Kremlinul susține politic opoziția penală de la Chișinău, care încearcă să destabilizeze situația în Republica Moldova pentru a reveni la putere și a scăpa de dosare, propagandă rusă mediatizează masiv protestele organizate de Partidul Șor, declarațiile antioccidentale ale fostului președinte socialist și o critică pe actuala șefă a statului Maia Sandu. Veridica a trecut în vedere principalele narațiuni cu privire la Republica Moldova care apar în presa guvernamentală rusă.
Ea are programate întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Republica Moldova se militarizează intens, iar guvernarea pro-europeană instaurează un regim dictatorial care nu va putea fi destituit pe căi democratice, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-un interviu pentru publicația rusă Pravda. Țirdea reia, de fapt, teze promovate tot mai intens de propaganda rusă și de politicieni pro-moscoviți de la Chișinău.
Aceasta era furnizată anterior de Ucraina invadată de trupele rusești, ce a fost obligată să sisteze exporturile de electricitate, din cauza bombadamentelor inamice, care i-au avariat infrastructura energetică.
Președinta Maia Sandu a condamnat vehement ceea ce a numit atacurile criminale ale Rusiei asupra mai multor regiuni din Ucraina, lansate luni dimineață.
Republica Moldova este condusă de un regim dictatorial rusofob, care a acaparat toată puterea și controlul asupra instituțiilor statului, scrie politnavigator.net. Instituția de presă, subordonată Kremlinului sugerează că actualul „regim” de la Chișinău, care transformă țara într-o „Ucraină în miniatură” va putea fi înlăturat odată cu apropierea armatei ruse de granițele Republicii Moldova.
În mediile avizate, circulă butada potrivit căreia Transnistria e cel mai mare teritoriu din lume, fiindcă rușii se retrag de 23 de ani și încă n-au terminat.
„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
O parte dintre locuitorii Republicii Moldova dețin și cetățenie rusă și, conform decretului președintelui Vladimir Putin, ar trebui să meargă pe frontul din Ucraina.
Evenimentele de la începutul lunii septembrie din Ucraina ar putea avea un impact puternic și asupra Chișinăului. Contraofensiva militarilor ucraineni în nord-estul țării, eliberarea celei mai mari părți a regiunii Harkov, dar și a unor teritorii din sud de sub ocupația rusă au toate șansele să dea peste cap planurile Moscovei cu privire la Republica Moldova, cel puțin pe termen scurt.
Autoritatea Aviației Civile a Republicii Moldova a emis o directivă operațională care interzice companiilor aeriene naționale să efectueze zboruri în spațiul aerian rusesc.
Autoritățile de la Chișinău amenință că vor lăsa Găgăuzia fără autonomie, potrivit unei narațiuni false publicate de publicația rusă Trud.ru. Aceasta este însoțită de teze specifice propagandei ruse cu privire la Republica Moldova – controlul Occidentului asupra țării, „pericolul” unirii cu România și lupta „falsă” împotriva corupției.
Șefa statului a spus că în Găgăuzia trebuie create condiții pentru a se studia limba română.