Noul președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, afirmă că „avem toată deschiderea, avem tot sprijinul politic, moral și logistic al statului român în procesul de integrare în Uniunea Europeană și vom beneficia cu gratitudine de el”.
Adoptată pe 27 august 1991 de Parlamentul de la Chişinău, pichetat de sute de mii de oameni, Declaraţia de Independenţă a fost recunoscută de România în aceeaşi zi.
Numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a calificat drept constructivă şi binevoitoare întâlnirea sa de la Chișinău cu președinta pro-occidentală Maia Sandu.
Noul Guvern de la Chișinău este o marionetă în fața Occidentului, care îi va impune și legalizarea căsătoriilor homosexuale, dar și unirea cu România, potrivit unui comentariu publicat de portalul rus politnavigator.net, preluat și în Republica Moldova. Acesta reia, astfel, narațiunile false despre pericolul pe care îl comportă apropierea Republicii Moldova de UE, dar și al dispariției acesteia ca stat, din cauza forțelor pro-occidentale.
Mesajul pentru funcționarii din ministere este simplu – cei care fură, dați afară, cei care lucrează, promovați - a spus șefa Executivului.
După câştigarea alegerilor de către PAS/Maia Sandu, stadionul republican din Chişinău este cedat americanilor, prin decizia Curţii Constituţionale, ai cărei judecători sunt cetăţeni români, iar România cedează SUA tot ce i se cere, susține într-un comentariu principalul canal propagandistic al Kremlinului Radio Sputnik. Narațiunile au scopul să creeze imaginea falsă că noua guvernare de la Chișinău ar fi controlată de Statele Unite, iar misiunea diplomatică de la Chișinău va spiona Rusia din noul sediu.
Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a evidenţiat 'în mod special contextul favorabil pentru reforme democratice şi avansarea parcursului european al Republicii Moldova'.
Ea promite că echipa sa își va intensifica activitatea în vederea consolidării parteneriatului strategic cu România, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
Justiția, un domeniu perceput drept foarte sensibil atât de cetățenii republicii, cât și de partenerii occidentali ai acesteia, va fi condusă de deputatul Sergiu Litvinenco.
Serviciul de securitate și biroul național anticorupție din Ucraina s-ar fi insultat reciproc, prin postări pe Facebook, fiecare susținând că e în drept să-l ancheteze pe fugar.
Noul președinte al Legislativului de la Chișinău, Igor Grosu, a sugerat că votul de învestitură pentru viitorul cabinet ar putea avea loc pe 5 august.
Prezentă la ședință, Maia Sandu a susținut un discurs în care a subliniat că Republica Moldova se confruntă cu provocări majore și a evidențiat necesitatea de a declara toleranță zero față de corupție.
Fostul legislativ era considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente.
Viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, aprecia că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte de la Chişinău au dat impresia unei anumite 'ambiguităţi'.
După victoria de la prezidențialele, Maia Sandu a stabilizat și securizat relațiile cu vecinii din proximitate – România și Ucraina. Se ridică întrebarea legitimă dacă a reușit sau nu să stabilizeze și relația complicată a Republicii Moldova cu Rusia, mai ales în noul context de după alegerile parlamentare, câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), pe care l-a fondat.
Ea are programate întrevederi cu omologii săi din Georgia, Salome Zourabişvili, şi Ucraina, Volodimir Zelenski, precum și cu președintele Consiliului European, Charles Michel.
Suntem gata să numim un nou guvern şi să prezentăm publicului un plan de guvernare pentru următorii patru ani. Vom avea câteva priorităţi, în primul rând curăţare justiţiei şi lupta cu corupţia – a promis Igor Grosu, liderul formațiunii prezidențiale pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care a câștigat categoric scrutinul de duminică.
Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea.
Ca întotdeauna, votul e considerat nu doar politic, ci și geopolitic și va trebui să tranșeze între calea europeană și menținerea pe orbita Moscovei.
El i-a îndemnat pe cetățenii de acolo să participe la alegerile parlamentare anticipate de duminică.
Cu o săptămâna înaintea alegerilor parlamentare anticipate, politicienii filoruși de la Chișinău continuă să-i atace pe ambasadorii occidentali.
Moscova apreciază că șefa statului face declarații severe cu privire la regiunea secesionistă.
În mod tradițional, alegătorii din localitățile controlate de separatiști votează candidați ai stângii filoruse, fie aceasta comunistă, socialistă sau populistă.
Şi diplomaţii europeni cred că noul Parlament de la Chişinău, care va fi ales pe 11 iulie, are menirea de a susține reformele ce vor asigura indepedența justiției și combaterea corupției mari.
Analiștii remarcă faptul că relațiile cordiale dintre cele două formațiuni de stânga datează din vremea când PSD era condus, la București, de Liviu Dragnea, în prezent după gratii, pentru fapte de corupție, și, respectiv, PD, la Chișinău, de oligarhul Vladimir Plahotniuc, dispărut fără urmă.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republici Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
A face prognoze înaintea unor alegeri în Republica Moldova înseamnă a te hazarda. O astfel de acțiune presupune nu numai cunoștințe și intuiție, dar și mult noroc și un fler aparte în a anticipa cumva jocurile de culise de pe ultima sută de metri. Dar s-a intrat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie și, pe baza unor date actuale și a unor tendințe, vom analiza cine sunt actorii și ce șanse au ei în acest moment. Se anunță o campanie electorală murdară dinspre zona de stânga, care pare să fie gata să arunce în joc resurse incomparabile cu cele pe care le are la dispoziție dreapta.
Ea a mulţumit, din nou, României pentru sprijinul constant acordat în perioada pandemiei.
România a donat până acum republicii vecine, majoritar românofone, toate cele 200.000 de doze promise în decembrie, la Chișinău, de președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu omoloaga sa, Maia Sandu.
Aleasă cu un program pro-Uniunea Europeană, șefa statului i-a acuzat, în repetate rânduri, pe deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
Analiștii spun că stânga filorusă, ce controlează Legislativul, a încercat să o priveze pe noua șefă a statului, pro-occidentala Maia Sandu, de o pârghie importantă în lupta anticorupție, care constituie una dintre prioritățile mandatului său.
Donații
Veridica.md