Vladimir Putin a anulat un decret care afirma că suveranitatea Moldovei este baza de soluționare a problemei transnistrene.
Șeful noului guvern pro-occidental de la Chișinău, Dorin Recean, a cerut demilitarizarea Transnistriei.
Parlamentul de la Chișinău a învestit, joi, un nou guvern pro-occidental.
Americanii recunosc că presupusul complot din Republica Moldova nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Preşedintele Klaus Iohannis reitereză „susţinerea de neclintit pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale” ale statului vecin.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Statele Unite recunosc că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
Potrivit liderei de la Chișinău, planul rusesc implică unități para-militare din luptători străini, în civil, care ar fi urmat să atace instituții ale statului și să ia ostatici, acțiunile fiind mascate de proteste ale opoziției pro-rusești.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a demis-o pe Natalia Gavrilița pentru că a vrut un premier care să epureze opoziția, potrivit unei publicații pro-Kremlin. Aceasta mai afirmă și că Natalia Gavrilița ar fi fost umilită public de schimbarea neașteptată și reia mai multe narațiuni false care ar arăta că guvernarea pro-europeană de la Chișinău este dictatorială și profund anti-rusă.
Personajele cheie – premierul demisionar, Natalia Gavrilița, premierul desemnat, Dorin Recean, și președintele Maia Sandu – au spus că schimbarea s-a produs pe fondul situației de securitate tensionate. Există însă indicii că adevăratele cauze țin de lentoarea reformelor și de tensiuni interne în cadrul guvernării.
Ea a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea.
Chișinăul confirmă existența unor activități destabilizatoare.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmase că președinta Maia Sandu este dispusă să unească Republica Moldova cu România vecină și „se avântă” în NATO.
Guvernarea de la Chișinău apropie țara de NATO, care îi furnizează Republicii Moldova armament pentru a o pregăti drept viitor teatru de război împotriva Rusiei, scrie presa rusă, care aduce ca argument livrarea a 3 (TREI) transportoare blindate de către Germania. Este vorba de încă o pledoarie pentru neutralitate care ignoră faptele care arată că, de fapt, pentru Rusia neutralitate înseamnă doar acceptarea hegemoniei sale și că este gata să atace țări neutre care nu doresc să fie în sfera sa de influență.
El mai afirmă că republica nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid.
Chișinăul, spune ea, nu se confruntă deocamdată cu amenințări militare, grație rezistenței ucrainene.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
„Ce va urma (…), intențiile lor în raport cu Chișinăul, putem discuta, dar acesta este un risc real și foarte înalt" - a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteață.
În situația în care împotriva Republicii Moldova „se desfășoară nu doar un război energetic, ci și unul informațional, avem responsabilitatea și chiar obligația de a ne proteja cetățenii” și statul – afirmă premierul Natalia Gavriliță.
Ministrul Anatolie Nosatîi spune că amenințările de securitate de ordin extern sunt generate, în primul rând, de războiul de pe teritoriul Ucrainei vecine.
Ea crede că, în prezent, nu există o amenințare militară, ținând cont de evoluția războiului pe care-l poartă Rusia împotriva Ucrainei.
Acestea afectează și Republica Moldova – subliniază ministerul de Externe.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
Chișinăul va primi 250 de milioane de euro de la Bruxelles, pentru a face faţă crizei energetice.
Vineri, la Chişinău se va afla şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care se va întâlni cu preşedinta Maia Sandu şi se va adresa deputaţilor.
România, care are o economie de șase ori mai mare, identifică în jur de șase mii de cazuri de muncă nedeclarată pe an – declară ministrul Muncii în Guvernul de la Chișinău, Marcel Spătari.
În timp ce Kremlinul susține politic opoziția penală de la Chișinău, care încearcă să destabilizeze situația în Republica Moldova pentru a reveni la putere și a scăpa de dosare, propagandă rusă mediatizează masiv protestele organizate de Partidul Șor, declarațiile antioccidentale ale fostului președinte socialist și o critică pe actuala șefă a statului Maia Sandu. Veridica a trecut în vedere principalele narațiuni cu privire la Republica Moldova care apar în presa guvernamentală rusă.