În ajun, au bombardat un restaurant, au ucis zece oameni şi au rănit 61.
Cel puțin 11 oameni au fost uciși și 61 răniți de o rachetă cu care rușii spun că au lovit un loc folosit de ofițeri ucraineni.
Kremlinul declarase că Prigojin, vizat de o anchetă pentru „apel la revoltă armată”, ar putea pleca în Belarus fără a fi urmărit penal.
El crede că, „într-o zi, Rusia se va trezi și va realiza că (peninsula anexată Crimeea) este ucraineană”.
Guvernul de la Canberra încearcă să blocheze construirea unui nou sediu al ambasadei ruse în apropierea Parlamentului.
Moscova și regiunea omonimă, situate la peste o mie de kilometri de Ucraina invadată, anul trecut, de trupele ruse, au fost până acum foarte rar lovite.
„A fost o vâlvă complet de neînțeles pe această temă” – regretă liderul de la Kremlin.
Incidentul, care nu este primul de acest gen, survine la câteva zile după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost la summitul așa-numitului G7, organizat la Hiroshima, în vestul Japoniei.
Azi în vârstă de 68 de ani, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, preşedintele Aleksandr Lukașenko n-a mai fost văzut în public de pe 9 mai.
Șefa serviciilor repetă că un atac nuclear rus este foarte puțin probabil în acest conflict.
Potrivit acestuia, dronele care-ar fi urmat să-l omoare pe Putin au fost comandate de americani.
În acest timp forţele ruse au lansat atacuri aeriene asupra mai multor oraşe ucrainene, care vizează tot mai des ţintele civile.
Oficial de la Kiev: atacarea președinției ruse „ar incita Rusia la acțiuni și mai radicale împotriva populației noastre civile”.
Valul de atacuri din Rusia și din peninsula anexată Crimeea ar putea umbri festivitățile militare de pe 9 mai, când, din ordinul Kremlinului, rușii celebrează cu mare fast victoria din 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste, la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.
Departamentul Federal al Economiei din cadrul guvernului de la Berna notează că grupul de mercenari „servește ca instrument în războiul hibrid al Rusiei”.
Kremlinul susține că a fost arestat în „flagrant delict” de spionaj, fără a avansa probe în acest sens, iar dosarul e clasificat secret.
Grupul fusese, deja, inclus, în februarie, pe o altă listă de sancțiuni a Uniunii, pentru încălcarea drepturilor omului și „destabilizarea” țărilor din Africa.
Departamentul de Stat: „Jurnalismul nu este o crimă. Condamnăm represiunea continuă a Kremlinului împotriva vocilor independente din Rusia, precum și războiul său împotriva adevărului".
Ea acuză atacurile hibride finanțate de Kremlin, care urmăresc destabilizarea republicii.
Ministerul de Externe precizează că nu Minskul va deține controlul asupra acestor arme.
După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie 2022, guvernul de la Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei și a oferit ajutor Kievului.
Președintele Vladimir Putin a spus întotdeauna că nu are smartphone.
Moscova a acuzat, în repetate rânduri, Occidentul că participă direct la conflict.
Evgheni Roizman era, deja, în aşteptarea procesului care i-a fost intentat fiindcă a criticat invadarea Ucrainei.
Vecină cu Ucraina invadată de trupele ruse, despre Republica Moldova s-a spus în repetate rânduri că ar putea fi târâtă în conflict.
Opozantul rus acuză în film serviciile de securitate că au încercat să-l omoare.
Fondatorul formațiunii e oligarhul Ilan Șor, rusofon de origine evreiască, cu triplă cetățenie, a Republicii Moldova, a Federației Ruse și a Israelului.
Parlamentul de la Tbilisi a renunţat la proiectul de lege privind aşa-zişii „agenţi străini”, care a declanşat o criză politică internă majoră.
El a oferit decorații femeilor care s-au remarcat în diverse sfere, inclusiv militară.
O lege similară adoptată în Rusia în 2012 e folosită de Kremlin pentru a reprima mass-media și organizațiile de opoziție sau alte voci critice.
Presa îi numește „Turiștii Partidului (populist pro-rus, n. red.) ȘOR” şi afirmă că numai biletele de avion au costat peste 21 de mii de euro.