Premierul ungar a evitat însă să se opună deciziei UE de a începe negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.
El mai susține că obiectivele sale au rămas neschimbate: să alunge puterea actuală de la Kiev, pe care o descrie drept nazistă, și să distrugă capacitățile militare ale țării vecine.
Washingtonul a atras atenția Moscovei că este responsabilă de soarta opozantului rus încarcerat
El i-a spus că aspiră la un al cincilea mandat la Kremlin unui combatant revenit de pe frontul din Ucraina.
Arestări, închiderea granițelor, cenzură și un internet rupt de restul lumii ar putea defini Rusia viitorului, potrivit presei independente. Aceasta scrie și despre vânarea oponenților regimului, în Rusia și în afara ei.
Acesta și complicii săi fuseseră condamnați pentru uciderea rituală a patru adolescenți, pe care i-au mâncat.
Cu două zile mai devreme, Kremlinul a refuzat să comenteze informația.
Omul trebuia să stea după gratii până în 2030.
Moscova și Kievul refuză să comenteze.
„Toate obiectivele stabilite trebuie atinse" - susține purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Încă din 2019, oamenii de știință ruși au fost alarmați de restricțiile impuse de autorități asupra contactelor lor cu colegii străini și au denunțat o revenire la practicile din epoca sovietică.
Kremlinul vrea ca Putin să fie reales cu 80% din voturi, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre spionii ruși și supravegherea populației de către autorități.
În campania electorală, el a afirmat că nu va mai trimite „un singur glonte” la Kiev și a pledat pentru raporturi mai bune cu Rusia invadatoare.
„Înalți oficiali din guvernul rus, inclusiv Kremlinul, apreciază acest tip de operațiuni de influențare (a opiniei publice) și le consideră eficiente".
Numărul avocaților arestați a urcat la trei.
În martie 2022, ea a apărut, în direct, pe platourile de filmare ale canalui de televiziune pro-Kremlin pentru care lucra, cu o pancartă ce denunța invazia din Ucraina și acuza minciunile presei controlate de guvern.
După un an și jumătate de sancțiuni internaționale și în ciuda adaptării rapide a economiei, Rusia se confruntă cu o serie de dificultăți majore.
Veniturile acestora, deja afectate de sancțiunile economice occidentale și de devalorizarea monedei naționale, rubla, sunt acum măcinate de reinflamarea inflației.
Au aplicat „strategia hibridă a Rusiei, care vizează influențarea proceselor socio-politice din Bulgaria în favoarea intereselor” Kremlinului.
Diplomația ucraineană le cere partenerilor săi străini „să condamne acțiunile arbitrare și vane ale Rusiei”.
„Digital Services Act deschide perspective bune pentru a pune capăt campaniilor de dezinformare ale Kremlinului și atacurilor altor state împotriva democrației și drepturilor fundamentale”.
Au ordin ca pe 10 septembrie să organizeze așa-zise alegeri locale în teritoriile ucrainene ocupate de ruși.
Kremlinul nu a oferit detalii despre întâlnire și nu a precizat când a avut loc aceasta.
În ajun, el a spus că se așteaptă la o „condamnare lungă, stalinistă”.
Unii lideri africani l-ar fi presat pe președintele rus, Vladimir Putin, să pună capăt războiului.
Devenit un „dictator al fricii”, Putin se pregătește pentru un război îndelungat, de la care bărbații ruși nu se vor mai putea sustrage.
Aceasta este nouă variantă a narațiunii „războiului NATO împotriva Rusiei”, lansată de presa prorusă de la Chișinău.
Înţelegerea expiră astăzi iar Moscova spune că prelungirile anterioare nu i-ar fi rezolvat cerinţele.
Pentru Kremlin, summit-ul de la Vilnius al Alianței are un „caracter puternic anti-rus”, pentru Zelenski încurajează „teroarea” rusă.
El este primul jurnalist străin arestat în Rusia sub acuzația de spionaj după căderea Uniunii Sovietice, în 1991.
Kremlinul îşi foloseşte puterea mediatică împotriva lui Evgheni Prigojin care a creat o beşă în autoritatea lui Vladimir Putin.
Comentatorii amintesc că nu au fost anunțate sancțiuni împotriva rebelilor, iar serviciul de securitate (FSB) a renunțat la acuzațiile contra lor, ceea ce ar fi un semn al slăbiciunii Kremlinului.