
Premierul japonez, Fumio Kishida, face o vizită surpriză la Kiev, a cărei agendă e dominată o întâlnire cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski – a anunțat, marți, ministerul de Externe de la Tokyo. Potrivit sursei, Kishida vrea să-i „transmită președintelui Zelenski respectul său pentru curajul și perseverența poporului ucrainean, care își apără patria sub comanda sa, precum și solidaritatea și sprijinul nelimitat pentru Ucraina din partea Japoniei și a G7”, grupul celor mai bogate șapte democrații ale lumii. Vizita lui Kishida survine în timp ce președintele comunist al Chinei, rivală istorică a Japoniei, Xi Jinping, se află la Moscova, pentru convorbiri cu omologul său rus, Vladimir Putin. După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie 2022, guvernul de la Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei și a oferit ajutor Kievului. Luna trecută, guvernul Kishida a anunțat un nou ajutor, de 5,5 miliarde de dolari (echivalentul a 5,1 miliarde de euro), pentru Ucraina. Japonia, însă, nu a oferit și sprijin militar, constituția sa pacifistă obligând-o să se limiteze la măsuri defensive.
Supărare la Kremlin
Japonia a adoptat o poziţie „neprietenoasă" faţă de Rusia, ceea ce nu ajută la dezvoltarea relaţiilor, nici în sectorul comercial şi nici în cel energetic - declara, în iulie anul trecut, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile internaţionale de presă. El a reacţionat, astfel, la afirmaţiile premierului nipon Kishida privind plafonarea preţului petrolului rusesc la circa jumătate din nivelul actual. În mai, Kishida afirma că „invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei, iar acest lucru nu trebuie tolerat”. În 2021, abia instalat la şefia guvernului de la Tokyo, el a spus că suveranitatea Japoniei se extinde asupra arhipelagului pe care japonezii îl numesc Teritoriile din Nord, iar ruşii Kurilele de Sud. „Sunt teritorii ruseşti” – a reacţionat, imediat, Peskov. El susţinea atunci că Rusia e dispusă să dialogheze cu Japonia, pentru a găsi soluţii la problemele sensibile de pe agenda bilaterală. Micile insule vulcanice au fost anexate de Uniunea Sovietică a lui Stalin de la Japonia învinsă, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Anexarea a împiedicat pănă astăzi semnarea unui tratat de pace între Moscova și Tokyo, fiindcă japonezii nu s-au resemnat niciodată cu pierderea lor și continuă să le revendice. Anul trecut, guvernul nipon a protestat vehement faţă de instalarea de către armata rusă a unor sisteme de apărare antirachetă pe lanţul de insule în dispută.