În ajun, el a spus că se așteaptă la o „condamnare lungă, stalinistă”.
Unii lideri africani l-ar fi presat pe președintele rus, Vladimir Putin, să pună capăt războiului.
Devenit un „dictator al fricii”, Putin se pregătește pentru un război îndelungat, de la care bărbații ruși nu se vor mai putea sustrage.
Aceasta este nouă variantă a narațiunii „războiului NATO împotriva Rusiei”, lansată de presa prorusă de la Chișinău.
Înţelegerea expiră astăzi iar Moscova spune că prelungirile anterioare nu i-ar fi rezolvat cerinţele.
Pentru Kremlin, summit-ul de la Vilnius al Alianței are un „caracter puternic anti-rus”, pentru Zelenski încurajează „teroarea” rusă.
El este primul jurnalist străin arestat în Rusia sub acuzația de spionaj după căderea Uniunii Sovietice, în 1991.
Kremlinul îşi foloseşte puterea mediatică împotriva lui Evgheni Prigojin care a creat o beşă în autoritatea lui Vladimir Putin.
Comentatorii amintesc că nu au fost anunțate sancțiuni împotriva rebelilor, iar serviciul de securitate (FSB) a renunțat la acuzațiile contra lor, ceea ce ar fi un semn al slăbiciunii Kremlinului.
În ajun, au bombardat un restaurant, au ucis zece oameni şi au rănit 61.
Cel puțin 11 oameni au fost uciși și 61 răniți de o rachetă cu care rușii spun că au lovit un loc folosit de ofițeri ucraineni.
Kremlinul declarase că Prigojin, vizat de o anchetă pentru „apel la revoltă armată”, ar putea pleca în Belarus fără a fi urmărit penal.
El crede că, „într-o zi, Rusia se va trezi și va realiza că (peninsula anexată Crimeea) este ucraineană”.
Guvernul de la Canberra încearcă să blocheze construirea unui nou sediu al ambasadei ruse în apropierea Parlamentului.
Moscova și regiunea omonimă, situate la peste o mie de kilometri de Ucraina invadată, anul trecut, de trupele ruse, au fost până acum foarte rar lovite.
„A fost o vâlvă complet de neînțeles pe această temă” – regretă liderul de la Kremlin.
Incidentul, care nu este primul de acest gen, survine la câteva zile după ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a fost la summitul așa-numitului G7, organizat la Hiroshima, în vestul Japoniei.
Azi în vârstă de 68 de ani, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, preşedintele Aleksandr Lukașenko n-a mai fost văzut în public de pe 9 mai.
Șefa serviciilor repetă că un atac nuclear rus este foarte puțin probabil în acest conflict.
Potrivit acestuia, dronele care-ar fi urmat să-l omoare pe Putin au fost comandate de americani.
În acest timp forţele ruse au lansat atacuri aeriene asupra mai multor oraşe ucrainene, care vizează tot mai des ţintele civile.
Oficial de la Kiev: atacarea președinției ruse „ar incita Rusia la acțiuni și mai radicale împotriva populației noastre civile”.
Valul de atacuri din Rusia și din peninsula anexată Crimeea ar putea umbri festivitățile militare de pe 9 mai, când, din ordinul Kremlinului, rușii celebrează cu mare fast victoria din 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste, la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.
Departamentul Federal al Economiei din cadrul guvernului de la Berna notează că grupul de mercenari „servește ca instrument în războiul hibrid al Rusiei”.
Kremlinul susține că a fost arestat în „flagrant delict” de spionaj, fără a avansa probe în acest sens, iar dosarul e clasificat secret.
Grupul fusese, deja, inclus, în februarie, pe o altă listă de sancțiuni a Uniunii, pentru încălcarea drepturilor omului și „destabilizarea” țărilor din Africa.
Departamentul de Stat: „Jurnalismul nu este o crimă. Condamnăm represiunea continuă a Kremlinului împotriva vocilor independente din Rusia, precum și războiul său împotriva adevărului".
Ea acuză atacurile hibride finanțate de Kremlin, care urmăresc destabilizarea republicii.
Ministerul de Externe precizează că nu Minskul va deține controlul asupra acestor arme.
După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie 2022, guvernul de la Tokyo s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei și a oferit ajutor Kievului.
Președintele Vladimir Putin a spus întotdeauna că nu are smartphone.