Formațiunea prezidențială pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a câștigat categoric alegerile parlamentare anticipate de duminică din Republica Moldova. După numărarea voturilor din 99,5% din secțiile de votare, PAS, fondat de șefa statului, Maia Sandu, a colectat 52,5 de procente din sufragii. Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, e al doilea, cu 27,4%. În noul Legislativ ar mai fi pătruns, cu aproape 7%, doar partidul populist condus de oligarhul fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție. După redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral, PAS ar urma să obțină 61 din cele 101 mandate de deputat, comuniștii și socialiștii 33, iar Partidul Șor 7. Puțin sub 50% din alegători s-au prezentat la vot. În diaspora au votat circa 210 mii de oameni, faţă de 263 de mii la alegerile prezidențiale din toamna anului trecut. Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului dominat de stânga filorusă și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională starea de urgență, în timpul căreia Legislativul nu putea fi dizolvat și astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce fosta ministră de Finanţe Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul PAS, Igor Grosu, n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament. Deputaţii socialişti, ai fostului preşedinte Dodon, şi cei controlaţi de oligarhii fugari Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor au părăsit, atunci, şedinţa Legislativului şi şi-au reiterat propunerea ca guvernul să fie condus de ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vladimir Golovatiuc. Ulterior, aceeaşi majoritate a instituit starea de urgenţă în Republica Moldova până pe 31 mai, fără măsuri clare de combatere a pandemiei şi, potrivit analiştilor de la Chişinău, doar cu scopul de a evita organizarea alegerilor anticipate. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid fostul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
