Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a declarat că reglementarea conflictului transnistrean a figurat pe agenda discuțiilor sale de la Chișinău cu numărul doi al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak. „Am reconfirmat poziția Republicii Moldova în ceea ce ține de relansarea procesului de reglementare exclusiv pe cale pașnică, folosind instrumente politice și diplomatice și cadrul de negocieri existent, cu respectarea suveranității și a integrității teritoriale a țării noastre în cadrul hotarelor ei internațional recunoscute” – a afirmat șefa statului, citată de Radio Chișinău. Kozak, cel dintâi demnitar rus de top care vine în Republica Moldova după instalarea noului guvern pro-european, a calificat discuția cu Maia Sandu drept constructivă şi binevoitoare. La întrevederea cu Kozak au fost prezenți șeful diplomației de la Chișinău, Nicolae Popescu, și vicepremierul pentru Reintegrarea Transnistriei, Vlad Kulminski.
Născut în Ucraina sovietică, în 1958, Kozak a slujit între 1976 și 1978 în celebrele forțe speciale, Spețnaz, ale serviciului de informații militare al Moscovei, GRU. Absolvent al facultății de Drept din Leningrad, azi Sankt Petersburg, el l-a cunoscut acolo pe actualul președinte Vladimir Putin, revenit în orașul natal după o carieră – calificată de experți drept mediocră - de agent KGB în fosta Germanie de Est, satelitul URSS, și i-a devenit unul dintre cei mai apropiați aliați. În siajul lui Putin, s-a mutat la Moscova și a fost numit numărul doi al administrației prezidențiale.
În 2003, Kozak a fost pricipalul promotor al unui așa-numit plan de pace între Chișinău și regiunea separatistă pro-rusă Transnistria (est), ieșită, de facto, de sub controlul autorităților centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei de partea rebelilor. Cunoscut drept memorandumul sau planul Kozak, textul prevedea, în esență, paralizarea deciziilor Chișinăului, prin acordarea de prerogative sporite separatiștilor. Astfel, Parlamentul Republicii Moldova urma să devină bicameral, iar camera inferioară ar fi fost aleasă prin reprezentarea proporțională a malurilor drept și stâng al Nistrului. Senatul, în schimb, ar fi avut 13 membri aleși de camera inferioară, 9 veniți din Transnistria și 4 din Găgăuzia (sud) turcofonă și filorusă. Transnistrenii și găgăuzii ar fi avut aceeași pondere politică cu Chișinăul, deși doar 14% din populația republicii locuiește peste Nistru și nici patru procente în Găgăuzia. Uriașele manifestații de protest din republică față de această pretinsă cale de soluționare a conflictului transnistrean l-au speriat până și pe șeful statului de atunci, comunistul filorus Vladimir Voronin, care a refuzat să semneze planul Kozak.
La începutul acestui an, viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, a apreciat că primii paşi în relaţia cu Rusia ai noului preşedinte Maia Sandu au dat impresia unei anumite „ambiguităţi". El a evocat anularea, în ianuarie, a legii care conferise limbii ruse statut de limbă de comunicare interetnică. Legea respectivă fusese votată pe ultima sută de metri a preşedinţiei lui Igor Dodon, cunoscut pentru relaţiile sale strânse cu Moscova, în decembrie 2020, chiar înainte de învestirea Maiei Sandu.
Pe de o parte, spune Rudenko, Sandu declară că „este dispusă la dialog" cu Rusia, dar pe de altă parte face „declaraţii severe" cu privire la problematica transnistreană şi nu recunoaşte că datoria Transnistriei pentru gazul rusesc ar trebui achitată de Chişinău. „Moldova plăteşte pentru gaz şi electricitate, chiar dacă Transnistria foloseşte gratis gazul rusesc şi susţine că datoria este a Moldovei. Nu este chiar aşa. Noi niciodată nu vom recunoaşte această datorie" - a spus şefa statului, subliniind că Republica Moldova nu are, practic, datorii la importurile de gaze din Rusia. Compania rusă Gazprom susţine că Republica Moldova are o datorie de aproape şapte miliarde de dolari pentru livrările de gaze, aproape întreaga sumă reprezentând factura Transnistriei.
