România şi-a reiterat angajamentul faţă de relaţia specială cu Republica Moldova, precum şi faţă de 'necesitatea relansării cooperării bilaterale în cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană' a acesteia. Potrivit unui comunicat al ministerului de Externe de la Bucureşti, ministrul Bogdan Aurescu a transmis, vineri, felicitări ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene din Republica Moldova, Nicolae Popescu, cu ocazia preluării mandatului. Şeful diplomaţiei române a evidenţiat 'în mod special contextul favorabil pentru reforme democratice şi avansarea parcursului european al Republicii Moldova'. De asemenea, ministrul român a arătat că misiunea noului Guvern de la Chişinău este 'de importanţă majoră, în condiţiile votului clar acordat de cetăţenii Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, pentru implementarea reformelor care să susţină dezvoltarea şi modernizarea Republica Moldova pe principii europene'.
Declaraţiile lui Aurescu au survenit imediat după ce membrii noului guvern de la Chişinău, condus de fosta ministră a Finanţelor, Natalia Gavriliţă, au depus jurământul în faţa preşedintei pro-occidentale Maia Sandu. Anterior, 61 din cei 101 deputaţi au votat pentru învestirea noii echipe guvernamentale. Nicolae Popescu revine la șefia Externelor după ce a mai deținut acest portofoliu acum doi ani. Justiția, un domeniu perceput drept foarte sensibil atât de cetățenii republicii, cât și de partenerii occidentali ai acesteia, va fi condusă de deputatul Sergiu Litvinenco. Militarul de carieră Anatolie Nosatîi preia ministerul Apărării. La Interne vine consiliera președintei pro-occidentale Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, Ana Revenco.
Natalia Gavriliţă a fost desemnată premier de președinta pro-occidentală Maia Sandu, după ce a fost propusă de partidul prezidențial Acţiune şi Solidaritate (PAS), fondat de șefa statului și care a câștigat detașat alegerile parlamentare anticipate de pe 11 iulie. După redistribuirea voturilor partidelor care nu au depășit pragul electoral, PAS are 63 din cele 101 mandate de deputat, Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, 32, iar partidul populist al oligarhului fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție, 6.
Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului dominat de stânga filorusă și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Decizia a fost luată după ce magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională starea de urgență, în timpul căreia Legislativul nu putea fi dizolvat și astfel nu se puteau convoca alegeri parlamentare anticipate. Două propuneri de premier făcute de Maia Sandu au eşuat, după ce Natalia Gavriliţă le-a cerut ea însăşi deputaţilor să n-o voteze, iar liderul PAS Igor Grosu n-a putut fi învestit din lipsă de cvorum în Parlament.
Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale fără să fie învestit un nou guvern, pentru a putea dizolva cât mai rapid fostul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.
