Comunismul ungar a fost tolerat pentru că le-a oferit oamenilor siguranță și câteva mici libertăți. Așa a apărut o mentalitate în care mai bine optezi pentru ce e familiar și tolerabil decât să riști ceva ce poate fi mai rău. Apelul la acest instinct stă la baza campaniei electorale a lui Viktor Orbán.
Radu Gyr, anti-comunist și bun creștin, e singurul om condamnat la moarte pentru că a scris o poezie, potrivit unei narațiuni false care ignoră implicarea lui Gyr în crimele legionarilor. Narațiunea se înscrie în demersurile repetate din ultimii zeci de ani de a reabilita figuri legionare sau chiar Mișcarea legionară în ansamblul său.
„Într-un moment dificil pentru democrație, două țări – România și Republica Moldova – ne-au arătat că ne putem opune autoritarismului și intoleranței”, a declarat pentru Veridica disidentul anti-comunist Adam Michnik.
Istoricul, jurnalistul și disidentul politic polonez Adam Michnik, unul din cei mai importanți opozanți ai regimurilor comuniste din Europa de Est, va susține două conferințe, la Constanța, pe 15 octombrie, și la Tulcea, pe 16 octombrie.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.
Peste 48% dintre români sunt de părere că se trăia mai bine în perioada regimului comunist.
La fel ca legionarii și comuniștii, suveraniștii au inventat „dușmani ai poporului și ai țării”, demonizați prin propagandă vizuală. Printre ținte – UE, Ucraina, Soros, CCR, LGBTQ+, Nicușor Dan și Mugur Isărescu.
Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” anunță organizarea conferinței „Etică profesională, etică medicală și regim politic în România”, ce va avea loc pe 15 mai 2025, începând cu ora 09:00, la sediul institutului din București
„Lupta pentru pace”, denunțarea Occidentului rapace și a diasporei occidentalizate, asumate astăzi de suveraniști, erau promovate când comuniștii au preluat puterea în România ocupată de sovietici.
În România au reapărut recent „listele negre”, vehiculate în special de susținători ai lui Călin Georgescu. Listele negre au o conotație istorică tragică, fiind folosite de extremiștii din trecut pentru a-și elimina adversarii.
Șefa partidului extremist SOS România a făcut apologia dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu în plenul Parlamentului European.
„Nu a fost o sarcină ușoară: de obicei, rușii și nord-coreenii își termină răniții și fac totul pentru a șterge dovezile participării altui stat la războiul împotriva Ucrainei” – susține președintele Volodimir Zelenski.
Prizonierul a murit, din cauza rănilor.
Forțele care au denunțat crimele comunismului au fost înfrânte în Rusia lui Putin și trebuie să găsească resursele pentru a o lua de la capăt, crede un istoric din cadrul Memorial, organizație distinsă cu premiul Nobel pentru Pace.
Li Jianping s-ar fi folosit de privilegiile funcției sale pentru a deturna fonduri și a colabora cu organizații criminale.
Materia va fi dedicată claselor a XII-a şi a XIII-a din învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă.
Acesta este un eufemism folosit în mod frecvent de responsabilii comuniști de la Beijing pentru a desemna acte de corupție.
CNSAS îl acuză pe Amititeloaie Alexandru că a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md
Moscova şi Phenianul s-au apropiat considerabil de când trupele ruse au invadat ţara vecină.
„Ucraina vă va adăposti, vă va hrăni și vă va ține la caldură!”
Parteneriatul strategic dintre Moscova și Beijing s-a adâncit și mai mult de la declanșarea invaziei rusești în Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Grafica sau satira militantă (politică) a reprezentat unul dintre principalele mijloace de înfierare a dușmanului ideologic în lumea comunistă.
Analiștii spun că paralizia politică e cel mai probabil scenariu.
Ultima lui apariție publică datează din august 2023.
Cu prilejul vizitei lui, Hanoiul și Moscova au semnat numeroase parteneriate, în domenii precum justiția, energia sau educația.
Dictatorul comunist de la Phenian, Kim Jong Un, și-a reiterat susținerea față de invadarea Ucrainei.
Cercetătorilor li s-a interzis accesul la arhive privind „execuțiile (pe criterii) etnice și deportările dispuse de organele extrajudiciare în anii 1930 și 1940”.
Bannere uriașe cu fața lui zâmbitoare au fost atârnate de stâlpii de iluminat din Phenian, alături de steaguri rusești.