Criza politică prin care trece România va duce la ruperea Transilvaniei de România, potrivit eurodeputatei extremiste Diana Şoşoacă.
ȘTIRE: ÎNCĂ O DATĂ AM AVUT DREPTATE! URMEAZĂ RUPEREA ARDEALULUI! ANUL TRECUT SENATORUL DIANA IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ A OPRIT UN PARLAMENT ÎNTREG SA TRADEZE! AAAAA, ATI UITAT!?
PREGĂTIȚI -VĂ SĂ MURIM PENTRU ARDEAL! TRECEȚI BATALIOANE ROMÂNE CARPAȚII!
S-au terminat negocierile pentru sferele de influenţă. Da, am căzut în sfera de influenţă a Statelor Unite ale Americii, cu acordul Rusiei. Nu prea înţelegeţi, nu? O să înţelegeţi în următoarele luni, când o să vedeţi partea pe care şi-o ia Rusia, şi partea pe care şi-o ia America. Nu avem degeaba treişpe baze militare NATO şi americane în România, care nu vor mai fi luate niciodată de pe pământul românesc. 8 Decembrie nu mai este Ziua Constituţiei României, ci este ziua în care România a încetat să mai existe ca stat naţional unitar, suveran, independent şi indivizibil. Din acest moment, România va avea parte de dezintegrare teritorială. Bineînţeles, nu v-o rupe nimeni, dar o să vedeţi, în conformitate cu legislaţia, cum se va împărţi teritoriul României.
NARAȚIUNE: Cu complicitatea puterilor occidentale, Transilvania îşi va declara independenţa faţă de România, profitând de criza politică prin care trece ţara.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Proclamarea independenţei Transilvaniei de România este o naraţiune care circulă în spaţiul informaţional autohton încă din anii ’90 ai secolului trecut, „reîncălzită” periodic de revizioniştii maghiari care aspiră la refacerea Ungariei Mari, dar şi de etnici români ardeleni, care promovează o iluzorie „superioritate civilizaţională” a transilvănenilor faţă de restul ţării. De cele mai multe ori însă, naraţiunea este promovată dinspre spectrul suveranist ultranaţionalist, care încearcă astfel să acumuleze capital electoral, „fluturând” pericolul dezmembrării patriei, după bunul plac al puterilor occidentale care au colonizat România.
Anul trecut, politiciana extremistă Diana Şoşoacă a readus naraţiunea în discuţie, printr-un discurs halucinant în care avertiza asupra pericolului ca Ungaria, cu acceptul Occidentului, să anexeze Transilvania. Paradoxal, în acelaşi discurs ea afirma că, sub pretextul regionalizării, suveranul Regatului Unit Charles al III-lea va fi proclamat și rege al Transilvaniei (!!!), care va deveni astfel, un stat independent.
În realitate, proclamaţia de independenţă asupra căreia avertizează Şoşoacă nu este decât un „comunicat” postat pe Facebook de un cetăţean român care trăieşte în Danemarca, unde a înfiinţat o asociaţie cu numele „Independence of Transylvania”. Organizaţia, în ciuda mesajului revizionist la adresa României promovat, este aşadar o entitate străină, cu personalitate juridică daneză, şi care nu îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, pentru a putea fi cercetată de organele de anchetă române. Inclusiv conturile bancare ale asociaţiei sunt deschise la bănci din Regatul Unit, Belgia şi Canada, deci nu pot fi verificate de autorităţile din ţara noastră. Mai mult, demersul „suveranist transilvănean” pare a fi, la o cercetare sumară, doar un pretext pentru promovarea mai multor naraţiuni de sorginte rusească, precum cea care susţine că România va intra în război cu Rusia în Ucraina, dar şi a celor care glorifică relaţiile ruso-române, în special ajutorul dat de armata ţaristă în primul război mondial, fără însă să amintească haosul pe care l-au lăsat ruşii pe front, după declanşarea revoluţiei bolşevice. În mod tragi-comic, finalul poveştii ne anunţă că „fără ruşi, istoria României ar fi fost foarte diferită”.
În ceea ce priveşte discursul legat de dispariţia României ca stat naţional, avem din nou de-a face cu imaginaţia prea bogată a Dianei Şoşoacă, care nu furnizează vreo sursă (fie ea şi inventată) în susţinerea afirmaţiei, la fel cum procedează de fiecare dată când lansează câte o informaţie de acest gen. În realitate, prezenţa bazelor militare de care se plânge Diana Şoşoacă şi apartenența la NATO, considerată a fi cea mai puternică alianță militară din lume, sunt cele care garantează securitatea și integritatea teritorială a României. Nu putem însă să nu remarcăm argumentația oximoronică a apărătoarei neamului care ne anunță că România va fi dezintegrată teritorial, dar nu va fi ruptă de nimeni, ci va fi împărțită.
CONTEXT: Dezbaterea româno-maghiară privind apartenența teritorială a Transilvaniei (fostă regiune autonomă a Imperiului Habsburgic) este, istoric vorbind, una de dată recentă, debutând la mijlocul secolului 19 odată cu demararea proiectelor naționale la nivelul întregii Europe. Ambele tabere au revendicat Transilvania, unii având argumente politice (Ardealul făcuse parte din regatul medieval al Ungariei), iar ceilalți mai mult demografice, în calitate de populație majoritară a teritoriului. În cea mai mare parte a sa, conflictul a fost unul „înghețat”, întrerupt doar de trei dispute violente: conflictul armat din 1848-1849, în care maghiarii doreau independența Ungariei (cu tot cu Transilvania), iar românii ardeleni susțineau regimul habsburgic de la Viena; luptele dintre România şi Austro-Ungaria, din Primul Război Mondial, continuate cu intervenția românească împotriva regimului bolşevic de la Budapesta din 1919; și ofensiva românească, de după insurecția de la 23 august 1944, alături de trupele sovietice împotriva ocupației horthyste din nord-vestul Transilvaniei. După Al Doilea Război Mondial, includerea forţată a celor două state în lagărul comunist, precum şi principiul integralității graniţelor statelor europene, au pus capăt conflictului dintre cele două țări. După căderea comunismului, mai mulți politicieni și reprezentanți ai societății civile, atât români, cât și maghiari, au readus în atenție subiectul, pentru acumularea de capital electoral. Din acest motiv, au existat și câteva episoade controversate, cum ar fi tragicele violențe interetnice de la Târgu-Mureș, din martie 1990, sau mai recentul conflict izbucnit în scandalul cimitirului de eroi de la Valea Uzului.
Șoșoacă folosește des teza unei eventuale dezmembrări a României, ca urmare a războiului din Ucraina, de fapt o reformulare a uneia din temele preferate de Moscova, atunci când încearcă justificarea agresiunii împotriva Ucrainei. Odată cu scandalul declanșat de interzicerea candidaturii sale la președinția României și anularea primului tur al scrutinului prezidențial de către Curtea Constituțională a României, eurodeputata a plusat cu „adevăratul” pericol de la granițele României, anume Ungaria și pretențiile sale teritoriale asupra Transilvaniei, subiect mult mai sensibil, în conștiința naționaliștilor români, decât Basarabia sau Bucovina de Nord.
OBIECTIV: Subminarea încrederii populației în autorități, promovarea discursului suveranist și deopotrivă antioccidental, validarea propriilor teorii extremiste şi ultranaţionaliste, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.